Cum posteşti vinerea ca să scapi de rele. Ce rugăciuni se citesc pentru alungarea blestemelor: sfaturile părintelui Argatu

Cum posteşti vinerea ca să scapi de rele. Ce rugăciuni se citesc pentru alungarea blestemelor: sfaturile părintelui Argatu

Părintele Argatu, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai României FOTO safiisanatos.ro

„Cine ajunează în această zi alungă duhurile rele, dezleagă vrăjile şi blestemele aruncate asupra sa şi se izbăveşte de vrăjmaşii ştiuţi şi neştiuţi“, asta spunea Ilarion Argatu.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cartea “Paraclisul şi câteva dintre învăţăturile preacuviosului părinte Ilarion Argatu”, duhovnicul le arată credincioşilor toţi paşii pe care trebuie să-i urmeze dacă le merge rău. Părintele obişnuia să-şi înveţe pe credincioşi ca în vinerea în care postesc să citească „Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos”, „Acatistul Sfântului Ciprian şi Iustina”, „Acatistul Sfintei Cruci”, Paraclisul Maicii Domnului.

“Faci 40 de metanii, la fiecare metanie zici rugăciunea ta: „Doamne, iartă-mi păcatele mele şi ale tuturor celor din casa mea, primeşte nevrednica mea rugăciune şi nevrednicul meu post şi, izbăveşte-mă de vrăjmaşi, de blesteme, de farmece şi descântece şi de tot lucrul cel necurat de la casa mea, de la cei din casă şi de la mine. Toată răutatea să se ducă în pustie, unde om nu locuieşte(aici spui dorinţa pentru care ţii postul)”. Aprinzi 9 lumânări, în numele celor 9 cete cereşti pe care le chemi în ajutor pentru a te apăra în lupta cu cetele diavoleşti. Lumânările se ard  fie în cele patru timpuri din zi (dimineaţă, la amiază, seara şi la miezul nopţii), fie la terminarea postului (ora 24.00). Lumânările se pun în semnul Sfintei Cruci (5 pe verticală şi 4 pe orizontală), când le aprinzi le meneşti (în gând): 3 pentru iertarea păcatelor, 3 pentru blesteme, 3 pentru farmece şi duşmani”, spunea părintele Ilarion Argatu.

Se sfinţeşte gospodăria

De asemenea, pentru că duhurile rele să fugă din casa în care stai, e bine să mergi la preot şi să te spovedeşti şi chiar să-l chemi pentru a face sfinţirea gospodăriei, chiar în ziua în care ţii post.

“Pentru vrăjmaşi se citesc trei psalmi: 3, 30 şi 142 zilnic. Vinerea poţi să posteşti şi pentru cei morţi, mai ales pentru părinţi(copiii care au fost blestemaţi pentru neascultare de către părinţi şi nu au reuşit să se ierte înainte de moartea părinţilor pot să postească pentru părinţi) şi pentru cei din neamurile noastre, ca Dumnezeu să ierte păcatelor lor. Putem să cuprindem nu numai pe rude ci şi, pe: străini, cunoscuţi şi foşti prieteni. Pentru morţi vei face parastase, vei plăti la mănăstiri 3-7 Liturghii, cu prescură, vin, untdelemn, pomelnic cu numele lor şi 7 lumânări, pentru 40 de zile sau pentru mai mult timp (1-7 ani). În numele lor vei face în ziua când posteşti milostenie, rugând pe Bunul Dumnezeu, să scoată sufletele lor din muncile iadului şi din chinurile veşnice. Scoţând suflete lor din iad, Dumnezeu va ierta păcatele tale”, spunea duhovnicul.

Viaţa părintelui Ilarion Argatu

Părintele Ilarion Argatu s-a născut într-o familie numeroasă, primind la botez numele de Ioan. Tatăl său, Alexandru, aşa cum îşi va boteza şi părintele Ilarion un fiu, a îndeplinit functia de primar în comuna Valea Glodului, vreme de 16 ani. Rămânând văduv, şi-a rânduit copiii, iar mai apoi s-a retras la Mănăstirea Neamţ, unde s-a şi călugărit.

Tânărul Ioan a urmat şcoala primară din localitatea natală, în Valea Glodului, iar mai apoi, îndemat de unchiul său, părintele Epifanie Crăciun, stareţ al Mănăstirii Cocoş, din Dobrogea, s-a înscris la Seminarul Teologic din Dorohoi. Terminând seminarul, Ioan va urma şi cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi. Simultan, Ioan Argatu a urmat şi cursurile Şcolii Militare din Bacău, ajungând sublocotenent. Dupa facultate, Ioan Argatu se va înrola în armată, undeva la graniţa cu Ungaria.

În ziua de 10 noiembrie 1940, Ioan Argatu se căsătoreşte cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mihăilescu, din localitatea suceveana Oniceni. Împreună, cei doi soţi vor da nastere la cinci copii: Ştefan, Gabriela, Alexandru, Ioan şi Ana. În cele din urmă, cele doua fete vor ajunge preotese, iar cei trei băieţi vor ajunge preoţi.

A dat haina militară pe sutană

Renunţând la serviciul militar, Ioan Argatu îşi depune dosarul pentru a fi hirotonit preot, pe seama localităţii Oniceni. Astfel, în anul 1940, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, tânărul Ioan va fi hirotonit preot, slujind împreună cu socrul său, care era deja preot în acel sat.

În anul 1972, părintele Ioan Argatu rămâne vaduv. La mai puţin de un an, în luna ianuarie 1973, el se va călugări la Mănăstirea Antim, din Bucureşti, primind numele de Ilarion Argatu. După căţiva ani petrecuţi în  Mănăstirea Căldăruşani, părintele s-a retras mai apoi, pentru ultimii 19 ani din viaţa sa, la Mănăstirea Cernica, unde nenumăraţi pelerini îi păşeau pragul.

La Mănăstirea Cernica, părintele a săvârşit nenumărate exorcizări. Slujba de exorcizare începea cu Acatistul Domnului Iisus Hristos şi continua cu Sfânta Liturghie, cu Sfeştania de sfinţire a apei şi cu Taina Sfântului Maslu. La sfîrşit, părintele citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare şi pe ale Sfântului Ioan Gură de Aur.

Vă recomandăm şi:

Învăţăturile părintelui Ilarion Argatu: ce îi învăţa pe oameni să facă pentru a le merge bine lunea

Învăţăturile duhovnicilor despre rugăciunea corectă –  cât să cerem de la Dumnezeu şi cum trebuie să mulţumim pentru ceea ce primim

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

„Tatăl Nostru”, înţelesurile ascunse ale rugăciunii. Ce înseamnă „Vie împărăţia Ta”, de ce Îi cerem Domnului pâine şi de ce spunem „Amin” - explicaţiile preoţilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările