Cum s-a alimentat Braşovul cu apă în ultimii 130 de ani. Lucrări de mari dimensiuni, în special în perioada comunistă

Cum s-a alimentat Braşovul cu apă în ultimii 130 de ani. Lucrări de mari dimensiuni, în special în perioada comunistă

Istoria alimentării cu apă a Braşovului e reflectată în ziarul Drum Nou FOTO Ioan Buciumar

Ziarul „Drum Nou”, cum s-a numit „Gazeta de Transilvania” în perioada comunistă, a reflectat istoria alimentării cu apă a Braşovului în ultimii 130 de ani

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimii 130 de ani, la Braşov s-au făcut mai multe lucrări de mare amploare pentru aprovizionarea cu apă a oraşului. În 1892-1893, autorităţile au cheltuit 400.000 de florini, au captat apa şi au montat conducte din plumb. Între 1928 şi 1937 au fost captate izvoarele din Ciucaş şi întreaga lucrare a costat 23,3 milioane lei. 
 
O lucrare de şi mai mare amploare a fost transformarea Lacului Târlung în principala sursă de apă potabilă a Braşovului, între 1956 şi 1974. Ultima mare lucrare a fost între 1980 şi 1985, când au început să fie exploatate apele subterane şi a fost alimentat cartierul Şchei din Poiana lui Lupan. 
 
Muzeograful Ovidiu Savu a descoperit într-unul din numerele din luna noiembrie a anului 1975 a ziarului Drum Nou un articol semnat de Aurel Ion Brumaru, referitor la lucrarea de la Lacul Târlung.
 
 
„Am găsit articole interesante legate de situaţia apei potabile a Braşovului. Ştim cu toţii că, în acei ani, 1971-1976, practic, un cincinal, s-a lucrat la viitorul baraj şi lac de acumulare de la Târlung pentru că populaţia Braşovului crescuse foarte mult, indusutria la fel şi, de la un necesar de 20 de milioane de metri cubi de apă într-un an, s-a ajuns la aproape dublu”, a spus Ovidiu Savu muzeograf Muzeul Casa Mureşenilor.
 
 
Astfel, autorităţile comuniste au trecut în planurile cincinale şi de asigurare a apei potabile transformarea zonei de la Târlung într-un baraj imens, s-au excavat milioane de tone de pământ şi balast, au săpat un lac cu o suprafaţă de peste 114 hectare şi un turn de circa 50 de metri.
 
În descrierea acestei lucrări de amenajare a barajului de la Tărlung, autorul foloseşte şi o legendă locală ce amintea de cei doi munţi, care ar fi dorit să se bată cu capetele lor, nelăsându-l pe un fecior tânăr să bea din apa vie a râului Târlung. 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările