Cum ajutăm infractorii fără să ştim. Un poliţist braşovean atrage atenţia asupra unor pericole la care nici nu ne-am gândit

Cum ajutăm infractorii fără să ştim. Un poliţist braşovean atrage atenţia asupra unor pericole la care nici nu ne-am gândit

Poliţistul braşovean Daniel Zontea spune că folosirea staţiilor radio de către şoferi îi ajută pe infractori FOTO Facebook Daniel Zontea

Poliţistul braşovean Daniel Zontea atrage atenţia asupra faptului că informaţiile pe care le transmit şoferii prin staţiile radio ajută infractorii să scape de poliţişti

Ştiri pe aceeaşi temă

Paradoxal, mijloacele moderne de comunicare îngreunează, de multe ori, munca poliţiştilor de la Rutieră. Înainte să existe atât de multe telefoane mobile sau staţii radio disponibile la preţuri accesibile, şoferilor aveau la îndemână doar clasicele flash-uri din faruri le era mai greu să afle unde au organizat poliţiştii filtre şi le picau mult mai uşor în plasă. 
 
Lucrurile s-au schimbat, însă, foarte mult în ultimii ani. Nu eşti şofer de camion dacă nu ai o staţie radio prin care să comunici cu „colegii”. 

Există şi aplicaţii cum este Waze, prin care orice şofer poate anunţa un eveniment rutier, prezenţa unui poliţist sau chiar şi existenţa unei gropi în şosea. Există avantaje clare ale acestor mijloace de comunicare, însă ele sunt şi la îndemâna infractorilor. 

Un poliţist braşovean povesteşte, pe blogul personal, @DanielZontea.blog, cum îi ajută, inconştient, unii şoferi pe cei care transport ilegal lemne, de exemplu. 
 
„Da', pe ăia care transportă lemne, de ce nu îi opriţi!? Nu am de gând să mă justific printr-o fotografie, ci voiesc, mai degrabă, să vă adresez spre sfârşitul textului o întrebare.
 
De curând am călătorit în maşina unui amic, cu el la volan. Imediat ce s-a aşezat în scaun, a moşmondrit ceva printre banchete, a tras de un cablu şi-apoi a băgat o mufă în priza de curent. Era, bineînţeles, vorba despre o staţie radio şi, înainte de a porni la drum, i-a făcut setările, adică o probă de recepţie cu binecunoscutul mesaj: "Un coleg, dacă mă aude pentru o probă!?".
 
Cât se poate de repede, un altul din undă i-a confirmat că staţia este în parametri, aşa că a putut pleca liniştit la drum. „Staţia asta şi-a scos banii de zece ori până acum”, îmi spune. „Nici nu apucă colegii tăi să se instaleze cu radarul, că eu deja ştiu unde staţi”. 
 
„Dar de unde ştii că pun radaru? Poate fac şi altfel de filter”, încercam eu să îl pun în dificultate şi să îi spulber, în acelaşi timp, convingerile. 
 
„Păi, ce! Eu nu văd? Dacă îl opreşte pe unu', e clar că îl va arde. E bine să se ştie mereu unde staţi”.
 
Mai conduce o bucată de drum, intrăm pe un drum european şi, în discuţia noastră despre poliţie, poliţişti şi drumuri proaste, aud în difuzorul staţiei, de undeva dintre scaune:
 
„Colegii care vin dinspre Alba, avem ceva controale în faţă?”. 
 
„Ai liber, colegu', pân' la Sibiu. Ai acolo, pe intrare, la giratoriu, ceteraşii (ISCTR-ul). Aveţi grijă, că verifică la cântar”.
 
La auzul cântarului a început o discuţie nesfârşită pe staţie între camionagii. Cu multe înjurături, dar cu şi mai multe opinii. Fiecare credea că..., era de părere că... şi tot ceea ce i se întâmplase până acum era, în convingerea sa, doar dintr-o luptă deschisă iniţiată de cei cu legile pe mână.
 
Nu vă pot pune aici, pe Facebook, ceea ce se transmite zilnic prin staţiile poliţiei, deşi mi-aş dori să auziţi măcar o dată cum ne sunt transmise toate agresiunile, semnalmentele celor care comit tâlhării, ale celor pe care îi reclamaţi pentru înşelăciune în diverse moduri de operare, ale celor care sparg bancomate, fură catalizatoare de la maşini sau mai ştiu eu ce acte violente comit. Datele celor care fac accidente şi părăsesc locul faptei.
 
Ba, chiar, mai prin vară, ne-au fost comunicate nouă, poliţiştilor din stradă, semnalmente autorului unui viol asupra unei fete minore. 
 
Ei, bine, cam toţi aceştia se deplasează cu maşini şi niciunul dintre ei n-ar vrea să dea ochii cu cei care le sunt pe urme. Mereu caută să ştie fiecare filtru sau control pe care îl organizează Poliţia. 
 
Cât despre şoferul camionului încărcat cu lemne, acesta avea toate actele în regulă. 
Ştia că suntem mai în faţă şi că va fi controlat. De fapt, cu asta a şi început discuţia, imediat ce a oprit motorul.
 
„Şefu', nu-s nebun să merg fără acte, mai ales că ştiam că staţi aici!”. 
 
Însă, voi, voi cei care aşezaţi antena pe plafon, ştiţi de fiecare dată cine-i persoana căreia îi răspundeţi cu amabilitate atunci când sunteţi întrebaţi: „Colegu', avem ceva controale mai în faţă?”.

Vă mai recomandăm:
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările