Şirnea, primul sat turistic din România. Locul unde puteţi găsi comorile satului românesc de altădată: un abecedar de la 1932 şi strămoşul mixerului modern

Şirnea, primul sat turistic din
România. Locul unde puteţi găsi comorile satului românesc de altădată: un
abecedar de la 1932 şi strămoşul mixerului modern

Şirnea a fost primul sat turistic din România. FOTOSimona Suciu

Micuţul sat Şirnea din judeţul Braşov, o aşezare a pătorilor de la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de 1244 de metru ascunde multe comori ale vieţii satului românesc de altă dată.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anii ’60, localitatea Şirnea, din judeţul Braşov, era comună cu acte în regulă, dar a fost „retrogradată“ la statutul de sat, deoarece nu avea ieşire la drumul naţional, iar liderii de partid care ajungeau aici nu voiau să se murdărească de noroi. Aşa că au decis să ridice Fundata la rangul de comună, iar Şirnea a devenit sat, Primăria fiind desfiinţată şi transformată în şcoală.

Frumuseţile satului Şirnea nu au rămas în umbra acestei schimbări administrative, iar în scurt timp, localitatea a devenit primul sat turistic din România. Profesorul de biologie de la şcoala din sat, Nicolae Frunteş, a iniţiat acest proiect de promovare turistică şi a reuşit să-i convingă pe comunişti că frumuseţile rurale merită arătate străinilor.

„Experiementul Şirnea“

Frunteş a înfiinţat chiar un muzeu la şcoala din sat, a obţinut toate aprobările necesare şi, astfel, Şirnea a devenit un sat cunoscut peste hotare. „Aprobările oficiale care au transformat Şirnea în sat turistic au venit în 1968. Ca să obţii o astfel de titulatură trebuiau îndeplinite mai multe condiţii. Era nevoie, în primul rând, de o poziţionare geografică într-o zonă cu peisaje superbe şi, totodată, liniştită“, povesteşte Radu Frunteş (67 de ani), fiul lui Nicolae Frunteş, care duce astăzi mai departe munca tatălui său.

Încă de pe atunci, s-a înţeles că este foarte important ca turiştii să ia contact cu tradiţiile rurale. „Turiştii erau aduşi la Şirnea şi erau întâi invitaţi la şcoală să vadă muzeul, iar apoi li se arătau frumuseţile satului. Presa vremii scria atunci că experimentul Şirnea a fost un succes şi, în 1973, alte zece sate au primit titulatura de sat turistic“, adaugă Radu Frunteş.

Pârtie de schi cu nocturnă

Când satul a devenit unul turistic cu acte în regulă, comuniştii au testat riguros apa de la Şirnea pentru a se asigura ca nu cumva vreun străin să păţească ceva. Faptul că apa venea din izvoare de munte a făcut-o să fie extrem de curată şi a fost luată la vremea respectivă drept un etalon pentru Europa de Sud-Est, fiind declarată cea mai pură apă din această zonă.

Cum Şirnea devenise deja sat turistic, în decembrie 1968, aici s-a amenajat şi prima pârtie de schi cu nocturnă din România. Pârtia are 600 de metri şi este funcţională şi acum. Încă se mai văd foştii stâlpi de electricitate din lemn. Nu este o pârtie de talia celor din Poiana Braşov, dar este într-o zonă liniştită, departe de aglomeraţia marilor staţiuni. „În fiecare an, aduc un baby-schi, pe care îl închiriez din Poiana Braşov cu 2.400 de lei pe an. Banii îi dau din pensia mea, dar nu am vrut ca pârtia să rămână nefolosită. Este păcat că autorităţile nu au făcut aici investiţii. Eu tot sper ca această instalaţie să fie casată de cei din Poiana Braşov şi să ne-o lase nouă aici, la Şirnea“, mai spune Radu Frunteş.

Zilele Olimpice de la Şirnea

Peste tot în lume, ziua de 23 iunie este sărbătorită ca Ziua Mondială Olimpică încă din 1975. La Şirnea, tradiţia se păstrează de peste 33 de ani şi chiar există aici flacăra olimpică de la competiţia din München din 1972. În fiecare an, Comitetul Olimpic Internaţional acordă un trofeu unei ţări pentru manifestările organizate, iar în 2011, România a primit acest premiu datorită tradiţiei de la Şirnea.

Zilele Olimpice sunt o serie de manifestări care nu trebuie ratate de niciun turist. Se organizează în perioada 22-23 iunie, în fiecare an, şi reprezintă un eveniment la care copiii duc flacăra olimpică, se face tradiţionalul steag olimpic şi se rosteşte jurământul olimpic. Copiii de la şcolile din judeţul Braşov, dar şi din ţară se întrec în probe de alergare, sărituri, aruncare, dar participă şi la un test de cultură generală şi la o probă artistică. Cine câştigă competiţia nu este foarte important. Crucial este să participi, să intri în spiritul olimpic. Cu acest prilej se organizează şi o tabără.

Sărbătoarea din acest an începe în 22 iunie la ora 6.00, când peste 100 de ciclişti amatori vor parcurge 42 de kilometri pe bicicletă de la Braşov până la Şirnea. Participanţii au vârste cuprinse între 10 şi 80 de ani, iar scopul manifestării este ca toţi să ajungă la final, astfel încât se pot ajuta pe traseu. La Şirnea, vor fi întâmpinaţi de un culoar de copii care vor ţine în mâini torţe olimpice, dar şi de foşti campioni. Apoi, se va da startul competiţiilor sportive.

„Concursul nu este unul clasic şi are la Şirnea o tradiţie de 33 de ani. Este foarte important, în spiritul olimpic, să fii şi un bun sportiv, dar să dai şi dovadă de caracter. Scopul este ca toţi cei care se aliniază la start să ajungă şi la linia de final, cu ajutorul celorlalţi concurenţi. La trecerea prin localităţile de pe traseu, întreg plutonul se va grupa şi va traversa în bloc aceste distanţe“, explică Radu Frunteş, directorul evenimentului.

Noaptea magică de Sânziene

În aceeaşi perioadă, la Şirnea localnicii sărbătoresc Sânzienele. Toată suflarea satului participă la slujbă pe 23 iunie seara, iar apoi, turiştii şi localnicii merg să culeagă flori de pe dealurile din sat. Se spune că florile culese în această noapte, de 23 spre 24 iunie, adică de Sânziene, au puteri magice. Acestea se pun noaptea pe pernă, iar a doua zi se agaţă la icoanele din casă. Se folosesc apoi tot anul pentru vindecarea anumitor boli.

Tot la sfârşitul lunii iunie, în general pe data de 25, se celebrează Măsura Laptelui, o altă sărbătoare tradiţională. Vitele satului sunt mulse de proprietarii lor, iar cantitatea măsurată de lapte va determina cantitatea de brânză pe care aceştia o vor primi când animalele sunt aduse de la stână. Turiştii pot lua lecţii de dansuri populare şi pot participa la jocurile pastorale tradiţionale. Ţurca sau trasul frânghiei sunt doar câteva dintre atracţiile zilei. Seara, toată lumea se poate delecta cu un spectacol folcloric tradiţional.

Focul lui Sumedru

O altă sărbătoare de tradiţie, Focul lui Sumedru, este celebrată pe 25 octombrie. În jurul unui imens rug funerar, aprins de tineri într-un loc înalt al satului şi întreţinut cu lemne uscate şi resturi vegetale, se adună întreaga suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu’ lui Sumedru!“. Femeile împart covrigi, nuci şi mere. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile.

Cum ajungeţi la Şirnea

Satul Şirnea este situat la 44 de kilometri de Braşov şi 47 de kilometri de Câmpulung pe DN 73. Înainte să ajungeţi la Fundata (dacă veniţi dinspre Braşov) sau după ce treceţi de Fundata (dacă veniţi dinspre Argeş) se face un drum care vă va duce la Şirnea. Are 5 kilometri, nu este modernizat, dar este practicabil pe toată perioada anului.

Dacă ajungeţi la Şirnea vă veţi putea caza la una dintre cabanele din sat sau chiar în casele localnicilor care sunt extrem de primitori. Cazarea costă între 50-100 de lei pe noapte. Veţi fi serviţi cu preparate tradiţionale din brânză, Şirnea fiind renumit pentru produsele lactate 100% naturale. La Şirnea vă puteţi plimba, puteţi admira peisajele superbe şi veţi putea face drumeţii montane. În plus nu trebuie să rataţi sărbătorile tradţionale, unele dintre ele fiind unice în România.

Muzeul minunilor de la Şirnea

Radu Frunteş duce mai departe tradiţia tatălui său şi a îmbogăţit Muzeul Etnografic din Şirnea înfiinţat în 1965. Tot el este şi ghid pentru turiştii care ajung în sat. Muzeul poate fi vizitat gratuit, iar Radu Frunteş este mereu pregătit să povestească despre tradiţiile şi istoria locului. Muzeul are acum şapte săli, iar turiştii pot afla mai multe despre viaţa la sat de acum 50-70 de ani şi despre obiceiurile locului.

Muzeul are şi câteva piese unice care îi vor încânta cu siguranţă pe vizitatori. Printre cele mai valoroase, se numără o carte de rugăciuni care datează de la 1700 şi este îmbrăcată în piele de viţel. Tot aici, turiştii pot vedea şi statuia primului cetăţean simbolic al satului – Şirnea Bran Rogozeanu. Se spune că familia Bran a ajuns prima în zonă şi a împărţit domeniile dintre Bucegi şi Piatra Craiului între cei zece băieţi ai familiei şi aşa au luat naştere satele din jurul Branului, inclusiv Şirnea.

Petreleac, strămoşul mixerului

Tot la muzeu, turiştii pot vedea un abecedar de la 1932, dar şi tăbliţele pe care scriau elevii. Coincidenţă sau nu, acele tăbliţe pe care se scria cu cărbune au aproximativ aceleaşi dimensiuni ca şi tabletele de astăzi cu care se doreşte înlocuirea manualelor. La Şirnea, se pot admira ustensile de bucătărie vechi şi ingenioase şi chiar un strămoş al mixerului de astăzi, Prepeleac, cum îl denumeşte Radu Frunteş. 

 
Foto

Cele şapte camere ale muzeului adăpostesc o istorie în miniatură a satului Şirnea. Sunt expuse aici unelte tradiţionale ale păstorilor folosite la producerea brânzei, costume populare, lăzi de zestre şi costume folosite la nunţile tradiţionale, batiste specifice zonei, care se dădeau la nunţi în loc de florile care se pun astăzi în piept, dar şi o colecţie mică de schiuri vechi din lemn. În trecut, la Şirnea, toată lumea mergea pe schiuri, pentru că nu erau drumuri de acces.

Fiul satului

O sală întreagă este dedicată sărbătorilor tradiţionale din Şirnea, iar o alta este amenajată în memoria profesorului Nicoale Frunteş, fiul cel mai de seamă al satului şi care a educat 36 de generaţii de copii. „Pe lângă piesele strânse de el, şi eu m-am ocupat să îmbogăţesc acest muzeu, care este, practic, o miniatură a ceea ce are mai frumos şi mai valoros din punct de vedere cultural satul Şirnea. Intrarea este gratuită, iar eu le fac un tur şi le explic turiştilor tot ceea ce vor să afle despre satul nostru. Avem şi un jurnal de impresii, care există la muzeu din 1969. Turişti din 22 de ţări de pe tot mapamondul care ne-au vizitat şi-au scris impresiile aici în limba lor“, încheie cu mândrie Radu Frunteş.

citeste totul despre: