Povestea negustorului de berbeci ajuns cel mai crud domnitor al Ţării Româneşti. Schingiuia boieri pentru a afla unde-şi ţin averile

Povestea negustorului de berbeci ajuns cel mai crud domnitor al Ţării Româneşti. Schingiuia boieri pentru a afla unde-şi ţin averile

Mircea Ciobanul FOTO Wikipedia

Unul dintre cei mai cruzi voievozi din istoria românilor a fost Mircea Ciobanul. Fost vânzător de oi ajuns domnitor al Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul i-a ucis pe toţi cei care i-au stat în cale. Se spune că pe mulţi i-a torturat ca să-i lase fără averi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mircea Ciobanul este unul dintre domnitorii români cu o biografie controversată. A domnit în secolul al XVI lea, o perioadă în care Principatele Române se aflau sub tutela Imperiului Otoman, care numea şi revoca domnitori după bunul plac. Ca atare a avut o domnie puţin significată, cu întreruperi. Cu toate acestea Mircea Ciobanu a rămas în istorie ca un tiran crud, cel puţin din perspectiva boierimii muntene. Se spune că ar fi ucis şi spoliat pe majoritatea boierilor doar pentru a fi sigur că nu va fi trădat şi îşi va păstra tronul.

Negustorul de berbeci ajunge domn
 
În primul rând pe Mircea Ciobanul îl chema, de botez, Dumitru. Era cel de-al cincilea fiu al domnitorului muntean Radu cel Mare. Cutuma succesiunii la tron din Principatele Române, foarte nesănătoasă pentru stabilitatea voievodatelor, permitea oricărui individ care putea dovedi că este os domnesc să emită pretenţii la tron. În aceste condiţii fiind şi al cincilea copil, Dumitru a trebuit să aştepte momentul potrivit pentru a reuşi să pună mâna pe tronul Ţării Româneşti. Între timp, deşi os domnesc, s-a ocupat cu afaceri mai puţin princiare dar aducătoare de venit şi în plus cunoştinţe sus puse la Constantinopol. Mai precis, viitorul domnitor Mircea Ciobanu, şi-a început din tinereţe, cariera de negustor. 

De fapt era gelep, adică un negustor care cumpăra vite de la oameni pentru a le vinde în Imperiul Otoman. Dumitru, viitorul domnitor Mircea, s-a ocupat cu precădere de vânzarea berbecilor la Constantinopol. Nicolae Iorga spune că de altfel de la acest negoţ i s-a tras şi porecla de mai târziu. ”i se spunea Ciobanul, ceea ce înseamnă gelepul”, spune istoricul de la începutul secolului XX. Cert este că la un moment dat, Dumitru reuşeşte să-şi facă suficiente relaţii la Poartă, ba chiar să strângă şi sume frumoase de bani. Aşa se face că la începutul anului 1545 a reuşit să i-a tronul Ţării Româneşti, cu numele de Mircea. A fost numit de sultan în locul fratelui său, Radu Paisie. Ajunge în Bucureşti abia în martie şi îşi revendică tronul. Ba chiar se căsătoreşte şi cu domniţa Chiajna, fiica lui Petru Rareş, domnul Moldovei. Cu doamna Chiajna, va avea şapte copii. 
 
Boieri schingiuţi în căutare de averi
 
Boierii nu au privit cu ochi buni această schimbare. O parte din marii boieri şi-au exprimat făţiş nemulţumirea. Iniţial Mircea Ciobanul s-a făcut că nu vede şi aude bucurându-se de înscăunare. După două săptămâni de la sosirea în Bucureşti a început să facă prăpăd în rândul boierimii. A omorât inclusiv mari dregători, pe unii, spun cronicile, torturându-i cumplit pentru a afla unde-şi ţin ascunse averile. Cei care au scăpat au fugit peste munţi în Transilvania. Dincolo de munţi boierii scăpaţi au pus la cale înlăturarea lui Mircea Ciobanul. Au strâns armată şi după numai un an, au intrat în Ţara Românească pentru a-l detrona. Planurile au mers prost. Mircea Ciobanul le-a aflat planurile. I-a încercuit la Periş în 1546 şi le-a zdrobit forţele. Evident, cei prinşi au fost omorâţi. Speriat de comploturile boiereşti acesta a început din nou politica de epurare şi în restul boierimii. 

Un alt val de boieri a trecut Carpaţii în 1548. În Transilvania au pus la cale o nouă acţiune de îndepărtare a lui Mircea Ciobanu. În acelaşi an şi ajutaţi de aproape 1000 de mercenari secui, boierii intră în Ţara Românească. În loc să susţină cauza rebelilor, ţăranii i-a ţinut partea voievodului înscăunat. Şi de aceată dată acţiunea boierească a eşuat şi totul s-a terminat cu un măcel. Speranţa boierimii a venit însă în 1551 de la Habsburgi. Aceştia tocmai deveniseră stăpâni şi ai Transilvaniei şi au decis să pună pe tronul Ţării Româneşti, un voievod supus lor. Mircea Ciobanu era un om al turcilor. Cu intervenţia armată austriacă, Mircea Ciobanul este alungat iar în locul său este pus Radu Ilie. Evident, Mircea Ciobanu nu a lăsat tronul de bună voie ci l-a pierdut în lupta cu imperialii la Măneşti în 1552. 
 
O nouă domnie, un nou val de măceluri
 
După doi ani de pribegie, Mircea Ciobanul şi-l face prieten pe domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, culmea, la rândul său un ucigaş de boieri. Lăpuşneanu îl ajută pe Mircea să-şi recupereze tronul în 1553. Nu a rezistat însă mai mult de un an. În 1554, Lăpuşneanu s-a sucit în cel priveşte pe Mircea Ciobanul. Ba chiar îl bănuia de rea credinţă. Nu a fost însă nicio luptă între armatele celor două Principate. Lăpuşneanu a acţionat subtil lucrând la Poartă pentru înlăturarea lui. În cele din urmă voievodul moldovean a obţinut de la sultan alungarea lui Mircea Ciobanul şi înscăunarea lui Pătraşcu cel Bun, presupusul tată al lui Mihai Viteazul. Mircea Ciobanul, nu a pierdut vremea şi a plecat la Constantinopol. Cu ce s-a ocupat acolo nu se ştie dar cu siguranţă a câştigat din nou bunăvoinţa turcilor.

 După moartea lui Pătraşcu cel Bun în 1558, primeşte din nou domnia Ţării Româneşti. Cum au aflat de întoarcerea lui Mircea Ciobanul, aproape toţi boierii au fugit în Transilvania. Voievodul muntean i-a momit însă înapoi, promiţându-le iertarea dar şi dregătorii. Cei care i-au acceptat propunerea au fost primiţi la curtea domnească. La scurt timp însă au fost omorâţi cu multă cruzime. Nici măcar reprezentanţii clerului nu au scăpat de furia oarbă a lui Mircea Ciobanu. După numai un an de domnie, în 1559, Mircea Ciobanul a murit. Pe lângă crime, Mircea Ciobanul a rămas cunoscut ca un promotor al culturii, încurajând şi sprijinind tipografiile şi lucrările lui Coresi.  

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările