Obiective turistice fabuloase în nordul Moldovei. Cum se poate ajunge acolo

Obiective turistice fabuloase în nordul Moldovei. Cum se poate ajunge acolo

Biserica din Hilişeu Horia FOTO Cosmin Zamfirache

În judeţul Botoşani se află obiective turistice de interes naţional şi chiar european. Cu toate acestea o bună parte din ele sunt lăsate în paragină sau nu sunt cunoscute din cauza slabei promovări turistice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Judeţul Botoşani, cel mai nordic judeţ din România pare, la prima vedere, să nu aibă mai nimic de oferit din punct de vedere turistic. Cu toate acestea, la Botoşani este o bogăţie de obiective turistice, unele dintre aceste de interes naţional şi chiar european. 

Singura biserică catolico-ortodoxă din Europa
 
În judeţul Botoşani se află un obiectiv unicat la nivel european. Mai precis este o biserică jumătate ortodoxă, jumătate catolică, dedicată ambelor culte. Este un monument istoric vechi de aproape 200 de ani şi o adevărată bijuterie arhitectonică. Se află în comuna Hilişeu-Horia, satul Hilişeu Crişan, la 55 de kilometri distanţă de municipiul Botoşani. Practic, se află pe un deal aproape de graniţa României cu Ucraina. Biserica frapează încă de la prima vedere.

Propriu-zis este un zid de incintă decorat cu statui şi o clopotniţă specifică catolicismului european. Dincolo de zid se află o bisericuţă de lemn, tipic ortodoxă. Mai precis, genul de bisericuţă ţărănească din lemn. Statuile, care amintesc de bisericile catolice medievale îl reprezintă pe IIsus înconjurat de cei 12 apostoli. Biserica este de fapt un simbol, dorind să îmbine intenţionat elementele catolice cu cele ortodoxe. Mai mult decât un simbol religios, este unul al iubirii care nu ţine cont de confesiune. Este creaţia boierului Curt, cel care deţinea domeniile din această parte a Moldovei.
 
Mai precis boierul Vasile Curt a început construcţia bisericii în 1802. Prima dată a fost ridicată partea ortodoxă, cu solzi de lemn la exterior, cu pridvor şi acoperită cu draniţă. Construcţia bisericii a fost desăvârşită de Alecu Curt, fiul boierului. Acesta s-a căsătorit cu Anna Bernescu, o bistriţeancă. Tânăra era catolică aşa că Alecu Curt pentru a-şi dovedi iubirea a construit biserica în aşa fel încât  să reprezinte uniunea celor doi. Zidul de incintă şi elementele catolice o reprezintă pe Anna iar biserica ortodoxă pe Alecu, aflat în inima tinerei bistriţence. 

Biserica a rămas mult timp în paragină, cu mari eforturi, autorităţile locale reuşind lucrări de consolidare şi practic de salvare a monumentului. Accesul la biserică este anevoios iar promovarea turistică a acestei lasă de dorit, la nivel naţional. Practic nu există ghiduri turistice naţionale care să pomenească măcar de existenţa acestei biserici. La ea se ajunge pe drumul Botoşani-Dorohoi şi mai apoi către graniţa cu Ucraina. În comună există un proiect de asflatare a drumurilor dar şi de amenajare a unui restaurant pensiune în zonă.
 
Cimitirul armenesc, un monument ascuns
 
Un alt obiectiv turistic deosebit de interesant şi aproape necunoscut este cimitirul armenesc din municipiul Botoşani. Acesta se află la marginea oraşului,lângă cimitirul Eternitatea, fiind imposibil de reperat fără indicii sau fără ghidaj din partea unor cunoscători ai locului. Nici măcar mulţi botoşăneni nu ştiu de existenţa acestui loc. Este vorba despre un complex de monumente funerare inedite şi deosebit de frumoase. Are o vechime de 200 de ani şi a aparţinut bogatei comunităţi armeneşti din Botoşani, una dintre întemeietorarele oraşului, cel mai probabil în secolul al XIV lea.

În mijlocul cimitirului armenesc se află o capelă. În jur sunt monumente funerare deosebite realizate de  meşteri din Austria, Franţa sau Germania, la comanda bogaţilor moşieri sau negustori armeni. Unele sunt sub forma unor cavouri, alte sub forma unor monumente elaborate, cu statui şi ornamente bogate şi unice. Totodată fiecare mormânt spune povestea proprietarului şi este un indiciu al statului său social. Mormintele au aparţinut bogatelor familii Goilav, Cristea, Ciomac, Manea.

Cimitirul armenesc din Botoşani FOTO araratonline.ro
 
”Erau oameni cu o situaţie materială foarte, foarte bună. Au investit averi în aceste morminte. Aceste monumente funerare reprezentau un statut social, dar şi o înclinaţie către estetică, către artă, a acestor oameni bogaţi dar, evident şi educaţi. Erau simboluri ale statutului şi un mod de a rămâne veşnici prin artă”, spune Florin Egner, un reprezentant al comunităţii armeneşti din Botoşani. Propriu-zis este un muzeu în aer liber unicat în România, de neratat. ”Este unul dintre cele mai spectaculoase şi inedite obiective turistice, din domeniul patrimoniului, din România”, spune Florin Egner. Nu există însă niciun indicator care să semnalizeze prezenţa acestui obiectiv şi nici nu este inclus într-un ghid turistic naţional. 
 
Delta Prutului, un paradis necunoscut turistic
 
O zonă din nordul judeţului Botoşani ar putea fi o destinaţie turistică naţională de top. Este vorba despre cea mai recentă deltă de pe teritoriul României. Se află la graniţa ţării noastre cu Republica Moldova, aproape de locul în care Prutul intră pe teritoriul României. Administrativ se află pe teritoriul comunei Păltiniş, judeţul Botoşani. Propriu-zis Prutul, odată ajuns pe teritoriul comunei se împarte în trei braţe formând o deltă de toată frumuseţea. Pe braţele secundare apa este extrem de limpede şi destul de scăzută putând fi trecută cu piciorul. Delta, spun autorităţile locale s-a format acum 15 ani şi este un adevărat paradis terestru. Peisajul este de vis, braţele Prutului curgând pe sub ”tuneluri” formate din arbori.
Delta Prutului FOTO Cosmin Zamfirache
 
Prin apă se pot observa lejer peştii dar şi alte vietăţi acvatice. Pădurile din zonă sunt populate cu căprioare, păsări de apă, păsări răpitoare dar şi mistreţi. Singurul lucru care lipseşte zonei este infrastructura turistică. Cei care şi-ar dori să petreacă în acest paradis câteva zile de linişte şi relaxare au ca singură variantă, cortul. Totodată drumurile sunt anevoioase, ori pietruite, ori pur şi simplu de pământ. Nu există unităţi de alimentaţie publică în zonă, în afara magazinelor săteşti. La această deltă a Prutului se ajunge pe drumul Botoşani-Darabani, prin Dorohoi, fiind la o distanţă de aproximativ 70 de kilometri de municipiul Botoşani. Nici acest paradis nu este semnalizat turistic şi nici măcar nu este inclus în vreun ghid turistic. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: