Manevra diplomatică prin care Molotov a lăsat România fără Bucovina de Nord şi Herţa. Sovieticii doreau toată Moldova

Manevra diplomatică prin care Molotov a lăsat România fără Bucovina de Nord şi Herţa. Sovieticii doreau toată Moldova

Semnarea pactului Ribbentrop-Molotov FOTO romanialiberă.ro

România a pierdut, printr-un artificiu diplomatic al unui ministru sovietic, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Acesta nici măcar nu ştia istoricul şi geografia locurilor, dar a vrut să câştige cât mai mult teritoriu pentru URSS, încercând chiar să lase România fără toată Moldova.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe 23 august 1939, acum opt decenii, cele două mari puteri dictatoriale ale Europei, Germania Nazistă şi Rusia Sovietică, încheiau un pact secret de neagresiune, dar şi de împărţire a Europei. Deşi Stalin tratase anterior cu Anglia şi Franţa, şi-a dat seama că numai Hitler îi va satisface setea de cucerire şi pretenţiile teritoriale asupra ţărilor baltice, a României, Poloniei, dar şi a Finlandei. Pactul a fost semnat la Moscova între şeful guvernului sovietic, dar în acelaşi timp şi ministru de Externe, Viaceslav Molotov, şi ministrul de Externe al Germanie Naziste, Joachim von Ribbentrop. Actul a fost semnat în prezenţa lui Stalin şi a rămas cunoscut în istorie drept Pactul Ribbentrop-Molotov, unul dintre cele mai infame acţiuni diplomatice îndreptate împotriva naţionalităţilor şi statelor est şi central europene. De pe urma lui au avut de suferit Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda şi România. Pentru ţara noastră a înseamnat pierderea Basarabiei, cu ştirea nemţilor, dar şi raptul abuziv al Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, printr-un artificiu diplomatic. Totodată, pretenţiile Rusiei pe seama României l-au convins pe Hitler să atace URSS, doi ani mai târziu.

Basarabia da, Bucovina ba

La Moscova, cu ocazia semnării tratatului, s-au întâlnit şi două ideologii extreme, două doctrine care doreau subjugarea lumii şi stârpirea tuturor celor care se opuneau lor. Propriu-zis s-a întâlnit ”spaţiul vital” al Germaniei Naziste cu ”revoluţia mondială” sovietică. Hitler dorea linişte în est cât timp se ocupa cu măcelărirea Europei de Vest, în timp ce Stalin dorea să-şi extindă teritoriul, fără să piardă oameni şi resurse în mici războaie inutile. ”Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi clătinându-se pe picioare”, descrie plastic istoricul Paul Johnson întâlnirea de la Moscova. Propriu-zis, cele două forţe extremiste se angajau să nu se atace reciproc. Sferele lor de influenţă urmau a fi delimitate de linia râurilor Narev, Vistula şi San. În zona de nord, frontiera nordică a Lituaniei urma să fie limita dintre Germania Nazistă şi URSS. Prin pactul Ribbentrop-Molotov se prevedea împărţirea între cele două puteri agresoare, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia care urma să dispară ca stat independent. În zona de est, URSS dorea anexarea Basarabiei. Germania Nazistă avea interese economice în România, mai ales în zona câmpurilor petrolifere, dar şi interese politice, România fiind un stat tampon, în cazul în care URSS şi-ar fi schimbat planurile. Cu toate acestea, nemţii nu erau interesaţi de Basarabia, aşa că le-au dat-o ruşilor, fără să ezite. Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, aşa cum remarcau nemţii, erau foste teritorii ale Imperiului Austro-Ungar, deci ar fi intrat în sfera de influenţă a Germaniei Naziste. În asemenea condiţii, Hitler dorea ca acestea să rămână pe teritoriul României, stat pe care şi-l dorea ca ”vasal” în această parte a Europei, un adevărat izvor de resurse pentru purtarea războiului. Ruşii aveau însă alte planuri, iar improvizaţia lui Molotov a lăsat, până astăzi, România fără acele teritorii.

”Cum puteţi să-l cereţi”

Cum au ajuns Bucovina de Nord şi Herţa la ruşi, ne spune în cartea sa de amintiri chiar Veaceslav Molotov. În lucrarea ”Molotov remembers. Inside Kremlin politics”, fostul şef al guvernului sovietic mărturisea cum, printr-un artificiu, a reuşit să lase România fără Bucovina de Nord şi Herţa, păcălindu-i pe nemţi. Aceştia din urmă nu au fost de acord cu cedarea acestor regiuni, fiind conştineţi că au aparţinut Imperiului Austro-Ungar. Molotov, aşa cum reiese din mărturiile sale, a procedat ca un jucător de poker, la bluff. Acesta recunoaştea că la aceea dată habar nu avea de istoricul şi geografia graniţelor din aceea regiune. Pur şi simplu a dorit să smulgă de la nemţi şi, implicit de la români, încă un teritoriu, apropiat de cel al Basarabiei. Deşi nemţii s-au opus şi chiar au insistat arătând că, de fapt, Bucovina nu a fost niciodată rusească, Molotov a insistat. ”Am cerut să trasăm graniţele în aşa fel încât oraşul Cernăuţi să ne aparţină nouă. Germanii mi-au spus: ”Dar voi n-aţi avut niciodată Cernăuţiul, el a aparţinut întotdeauna Austriei. Cum puteţi să-l cereţi?”, ”Ucrainenii îl cer! Sunt ucraineni care trăiesc acolo, ei ne-au ordonat să facem asta!”, ”Dar Cernăuţi n-a fost niciodată oraş rusesc, a fost întotdeauna parte a Austriei şi apoi a României!”, a răspuns Friederich von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova. ”Da, dar ucrainenii trebuie să se unească!”, ”Nu sunt mulţi ucraineni acolo. Hai să nu discutăm chestiunea asta!”, precizează Molotov în amitirile sale. Până la urmă, ministrul rus a reuşit să-i convingă pe ambasadorul neamţ şi mai apoi într-un fel pe Hitler. ”Trebuie să luăm o decizie. Ucrainenii sunt acum în ambele părţi, în Ucraina Trans-Carpatică şi în partea de est. Toată asta aparţine Ucrainei şi dumneavoastră vreţi să păstraţi o bucată în afara ei? Imposibil. Cum se poate asta?”, ”Cum se cheamă asta... Bukovina». Schulenburg s-a foit în fotoliu, a oftat şi apoi a zis:”Voi raporta guvernului meu”. A raportat şi Hitler a acceptat”,mărturisea Molotov.

În realitate, nici ucrainenii şi nici măcar Stalin nu au cerut Bucovina de Nord şi Herţa. A fost pur şi simplu improvizaţia lui Molotov, jocul său diplomatic. De altfel, aşa cum mărturisea Molotov, a fost felicitat de tot Biroul Politic al URSS pentru această victorie diplomatică, considerată imposibilă. În vara lui 1940, URSS a pus în aplicare prevederile pactului Ribbentrop-Molotov şi printr-un ultimatum au cerut evacuarea trupelor şi administraţiei din Basarabia, Bucovina de Nord şi Herţa. Fără niciun ajutor şi la presiunile Germaniei Naziste, dar şi cu ameninţarea Armatei Roşii în faţă, România a cedat fără să crâcnească aceste teritorii. Acest act, considerat laş de o parte a armatei, a creat un val de nemulţumire în ţară.

”Deci acum vreţi toată Moldova”

Îmbătătat de victoria diplomatică, Molotov ar fi încercat să pluseze şi să obţină cât mai mult de la Hitler. Sursele documentare arată însă că încercările ministrului rus l-au agasat teribil pe liderul nazist. În primul rând, aşa cum recunoaşte şi Molotov, Hitler a fost agasat de întrebările şi dorinţa rusului ca Germania să retragă trupele din România şi, totodată, să retragă şi garanţiile oferite ţării noastre în privinţa integrităţii teritoriale a acesteia. Pe scurt, ruşii dădeau impresia că se pregătesc de o invazie. În al doilea rând, ruşii au dat de înţeles că-şi doresc toată Moldova, nu doar Basarabia.

Molotov i-a explicat lui Hitler că, de fapt, graniţa naturală a Rusiei era linia Carpaţilor Orientali, şi nu Prutul. Enervat, Hitler ar fi exclamat: „Deci acum vreţi toată Moldova!”. În acel moment, discuţiile s-au oprit şi se spune că Hitler a realizat că pe sovietici nu se putea baza. Mai mult, tot din această cauză, imediat după încheierea discuţiilor cu Molotov, a început să gândească planul de invazie a URSS după ce ocupa Franţa.  

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

 

Comuniştii „penali“ care au condus ţara în anii '50. Cum a ajuns Dej, după 11 ani de închisoare, în fruntea României

Trecutul distorsionat al Kremlinului: 75 ani de la „eliberarea“ capitalelor europene de sovietici

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: