Cum a ajuns domnitorul Dimitrie Cantemir prinţ al Rusiei, academician la Berlin şi compozitor la Constantinopol

Cum a ajuns domnitorul Dimitrie Cantemir prinţ al Rusiei, academician la Berlin şi compozitor la Constantinopol

Dimitrie Cantemir

Considerat un Lorenzo de Medici al ţării noastre, Dimitrie Cantemir a fost unul dintre cei mai erudiţi umanişti din cultura română. A fost nu doar un cărturar de excepţie, ci şi un compozitor şi un muzician recunoscut. Germanii l-au făcut membru al Academiei din Berlin, ruşii l-au ridicat la rang de prinţ, iar în Turcia a fost amenajat un muzeu care îi poartă numele.

Ştiri pe aceeaşi temă

”Figura lui umbrită până astăzi e a unui om superior. Voievod luminat, ambiţios şi blazat, om de lume şi ascet de bibliotecă, intrigant şi solitar, mânuitor de arme şi mizantrop, iubitor de Moldova lui după care tânjeşte şi aventurier, cântăreţ din tambură ţărigrădean, academician berlinez, prinţ rus, cronicar român, cunoscător al tuturor plăcerilor pe care le poate da lumea”, scria George Călinescu despre fascinanta personalitate a lui Dimitrie Cantemir.
 
Domnitorul Moldovei a fost scriitor, om politic, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, muzician. Personalitatea lui Cantemir a depăşit graniţele Moldovei pe care a condus-o. A trăit o bună bucată de timp în Turcia şi mulţi ani în Rusia. În memoria marii sale personalităţi, la Istanbul turcii i-au ridicat un muzeu chiar în casa în care a trăit, iar ruşii l-au făcut prinţ. Dimitrie Cantemir a vorbit 11 limbi străine, fiind considerat cel dintâi mare poliglot. Cantemir este singurul român al cărui nume apare, alături de cele ale lui Newton, Addison sau Leibniz, în Templul Faimei din Biblioteca Sainte Genevieve din Paris. Dimitrie Cantemir a fost primul academician român omagiat de UNESCO în 1973 şi inclus alături de ceilalţi savanţi renumiţi în rândul reprezentanţilor culturii universale. 
 
Zălog la turci vreme de 17 ani
 
Dimitrie Cantemir s-a născut pe 26 octombrie 1673, în satul Silişteni din comuna Fălciu, Vaslui, într-o localitate care astăzi îi poartă numele. Fiul lui Constantin Cantemir a fost nevoit să părăsească Moldova şi să plece la doar 15 ani la Constantinopol. Aici şi-a petrecut adolescenţa şi o bună parte din perioada tinereţii. La Constatinopol a stat 17 ani drept zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. A devenit pentru prima dată domnul Moldovei în aprilie 1693, după moartea tatălui său. Turcii nu l-au confirmat şi s-a întors la Constantinopol pentru a-şi continua studiile. După ce fratele său Antioh a devenit domn, Dimitrie Cantemir a ajuns capuchehaie la Constantinopol. S-a căsătorit cu fiica lui Şerban Cantacuzino, Casandra, cea care i-a dăruit doi copii, pe Maria şi pe Antioh .
 
A fost apoi înscăunat de turci domn al Moldovei. În politica internă s-a orientat către Rusia. A încheiat un pact secret cu Petru Cel Mare, prin care spera să scoată Moldova de sub domniaţia turcă. A plasat Moldova sub suverzanitate rusească şi după numai un an de domnie s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc. După înfrângerea de la Stănileşti, cum nu se mai putea întoarce în Moldova, Dimitrie Cantemir a emigrat în Rusia.
 
Membru al Academiei din Berlin şi prinţ al Rusiei
 
Dimitrie Cantemir, soţia sa Casandra şi copiii au fost însoţiţi în exil de aproape 1000 de boieri, slujitori şi militari care au părăsit Moldova pentru totdeauna. În Rusia, domnitorul moldovean a devenit consilier intim al lui Petru Cel Mare. Cantemir a primit moşii în apropiere de Moscova unde a întemeiat un sat numit după numele său: Dimitrievka. A fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711.
 
Anii petrecuţi în Rusia au stat sub semnul unei activităţi ştiinţifice prolifice care i-a făcut numele cunoscut peste hotare. Aici a scris şi a compus fostul domnitor până la finalul vieţii. Graţie personalităţii sale şi operelor create Dimitrie Cantemir începe să fie cunoscut în mediile ştiinţifice şi academice din Germania, inclusiv la Academia de Ştiinţe din Berlin. În rândul academicienilor berlinezi capătă faima de savant orientalist cu o bogată cultură intelectuală. În 1714, Dimitrie Cantemir a fost ales membru titular al Academiei din Berlin pentru Secţiunea ştiinţelor orientale. Cunoscuta sa lucrare ”Descriptio Moldaviae” a fost scrisă în latină între anii 1714-1716, la cererea Academiei din Berlin, pe vremea când Cantemir se stabilise în Rusia. Departe de Moldova pe care a iubit-o şi a încercat în zadar să o redobândească ca domn, Cantemir a ajuns un cărturar de renume internaţional.

Sfetnicul ţarului Petru cel Mare
 
În 1719, domnitorul apreciat la curte lui Petru a ajuns sfetnic în probleme orientale. S-a implicat în campania militară derulată de ţarul rus în sud, a devenit senator şi unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai lui Petru în probleme de politică orientală. În timpul campaniei militare persane din anii 1722-1723, Dimitrie Cantemir a fost şeful cancelariei imperiale de campanie, fiind considerat unul dintre cei mai de încredere sfetnici ai ţarului.
 
Bolnav de diabet zaharat, Cantemir a fost afectat de lungile deplasări făcute cu campaniile militare ale ţarului rus. Starea sa de sănătate s-a agravat şi a murit pe 21 august 1723, fiind înmormântat în curtea mănăstirii greceşti din Moscova, în biserica zidită chiar de el, unde era înmormântată şi soţia sa Casandra. În 1935, în urma tratativelor purtate de Nicolae Titulescu cu Moscova, osemintele marelui domnitor cărturar au fost aduse în ţară, la biserica ”Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. De-a lungul anilor, scrierile lăsate moştenire de Dimitrie Cantemir au fost traduse în engleză, franceză, germană, italiană, rusă, arabă, bulgară, greacă.
 
Compozitorul Cantemir l-a inspirat pe Mozart
 
Dimitrie Cantemir a fost un compozitor, un muzician şi un interpret strălucit. Cânta la tambur şi nai, fiind un pedagog talentat. Ca şi compozitor, Cantemir este mai puţin cunoscut în ţara sa natală. Compoziţiile sale muzicale au fost mai degrabă cunoscute în ţări precum Turcia, Iran sau Azerbaidjan.
 
Domnitorul moldvean este autorul unui vast tratat ştiinţific format din 450 de piese instrumentale. Tot cărturarul moldovean este cel care a elaborat un sistem special de notaţie muzicală, bazat pe litere şi cifre arabe. Prin intermediul sistemului special de note inventat de Cantemir muzica turcească a ajuns să fie cunoscută în Europa.
Se spune că Wolfgang Amadeus Mozart, în opera sa “Răpirea din serai”, a aplicat o variantă modificată a Ariei Dervişilor care aparţine domnitorului moldovean.
 
Pe vreme când era zălog la turci, Cantemir a scris ”Cartea ştiinţei muzicii”, pe care i-a dedicat-o sultanului. Cartea a fost considerată prima lucrare savantă dedicată muzicii. Pe lângă melodii ale unor compozitori turci, cartea cuprinde şi 20 de creaţii ale lui Cantemir. În istoria muzicală a Turciei, Dimitrei Cantemir este considerat fondator al muzicii laice. Plecând de la cartea scrisă de Cantemir, „Cartea ştiinţei muzicii”, Jordi Savall, cunoscut instrumentist modern, a înregistrat un disc pe care l-a intitulat „Istanbul: Dimitrie Cantemir, “The Book of the Science of Music”.

Muzeu la Istanbul
 
În 2007, la Istanbul a fost inaugurat Muzeul ”Dimitrie Cantemir”. Muzeul este amenajat chiar în casa în care a locuit domnitorul pe meleaguri turceşti. Muzeul Dimitrie Cantemir ocupă etajul întâi, două camere şi un coridor, într-o clădire veche din carierul Fatih. Restaurarea Muzeului Dimitrie Cantemir a fost un proiect finanţat cu fonduri europene care a costat 200.000 de euro.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările