Zece motive să vizitaţi Muzeul Naţional al Unirii din Cetatea Alba Carolina

Zece motive să vizitaţi Muzeul Naţional al Unirii din Cetatea Alba Carolina

Muzeul Unirii din Alba Iulia

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia este locul în care vă puteţi întoarce în preistorie, puteţi zăbovi în vremea dacilor şi romanilor, trece prin Evul Mediu, „participa“ la Răscoala lui Horea, dar şi la Războaiele Mondiale. Clădirea în care funcţionează instituţia de cultură a fost ridicată între 1851-1853 şi este cel mai mare edificiu în stil romantic din oraş.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vă prezentăm, mai jos, zece motive care să vă îndemne să treceţi Muzeul pe lista obiectivelor ce merită vizitate, când ajungeţi în Cetatea Alba Carolina, cea mai mare cetate din România.

Vă puteţi imagina cum arăta edificiul în vremurile în care era „Babilonul“ Cetăţii. La mijlocul anilor 1800 îi găzduia pe ofiţerii armatei habsburgice din Cetate. Locatarii erau recrutaţi din toate colţurile Imperiului Habsburgic, motiv pentru care se spune că în acest pavilion al ofiţerilor se vorbeau toate limbile pământului. Aşa că, localnicii au numit clădirea, pe bună dreptate, „Babilon“.

Veţi afla povestea celei mai complicate operaţii pe creier făcută în zona de astăzi a  Ardealului în urmă cu aproape cu 4.500 de ani. Operaţia este cunoscută sub numele de trepanaţie, adică deschiderea cutiei craniene. Craniul cu trepanaţie din Epoca bronzului poate fi văzut în expoziţia de bază a Muzeului;

Veţi putea admira vasele pictate, o adevărată minune a tehnicii şi artei ceramicii neolitice;

Veţi vedea vasul celtic cu toarte antropomorfe descoperit la Blandiana (judeţul Alba), vechi de peste 2.300 de ani. Torţile sale prezintă câte un personaj masculin, respectiv unul feminin. Piesa, unicat în România, este, în acelaşi timp, o raritate în arealul artei celtice din Europa central-estică;

Veţi afla povestea căluţului de bronz de acum 3.000 de ani, descoperit lângă Alba Iulia, în situl preistoric de la Teleac. Piesa reprezintă un un cal puternic stilizat şi  a avut, cel mai probabil,  rolul de pandantiv. Asta, întrucât greabănul calului este străbătut de o perforaţie,  care indică  faptul că piesa era atârnată. Este posibil să fi fost parte componentă a harnaşamentului unui călăreţ. Din punct de vedere istoric, statueta este o dovadă a legăturilor spaţiului carpato-balcanic cu zona de stepă răsăriteană. Piesa are şi valenţe artistice remarcabile. Tehnica redării stilzate a siluetei calului trimite la arta bronzurilor traco- cimeriene, considerată o culme a prelucrării bronzului la începutul mileniului întâi î. Hr.

Veţi avea în faţa ochilor o „mostră“ din măiestria artizanilor daci în tezaurul descoperit la Lupu, datat secolul I î.Hr. Se consideră că tezaurul ar fi aparţinut unui nobil dac, obligat să-l ascundă în pământ, poate, chiar la invadarea Daciei de către legiunile romane;  

Vă puteţi întoarce în urmă cu 1800 de ani, în anticul Apulum (denumirea latină a oraşlui Alba Iulia), prin intermediul machetei complexului de terme romane care a funcţionat aici. Veche, de peste un secol, macheta a fost premiată la o expoziţie internaţională;

Veţi putea admira trei splendide statuete romane de marmură descoperite în ultimele trei decenii şi dedicate zeilor Liber Pater şi Nemesis, respectiv eroului Hercule;

Veţi putea descifra o reprezentare care-i înfăţişează pe Romulus şi Remus alăptaţi de lupoaică. Basorelieful este o dovadă a legăturii anticului Apulum cu simbolurile Romei şi, în acelaşi timp, o mărturie peste milenii a statutului special pe care l-a avut anticul Apulum în Imperiul Roman.

Veţi vedea fluierul, haina şi şerparul eroului naţional Avram Iancu;

În plus, aveţi ocazia să descoperiţi unul dintre cele mai cunoscute muzee din România, ca patrimoniu şi renume ştiinţific. Colecţiile muzeului numără circa 200.000 de obiecte de patrimoniu. Instituţia ocupă un loc fruntaş între muzeele din ţară şi la capitolul expoziţii temporare, în jur de 50 anual. (Sinteză realizată de Nicu Neag, Foto: Florin Duţulescu)

Citiţi şi:

 

Cetatea Urieşilor de la Gârbova. Legenda unei comori îngropate în zidurile din pădure

 

„Minunea de la Bălgrad“. Cum i-a convins Mihai Viteazul pe catolici să îl lase să ridice o biserică ortodoxă la Alba Iulia
 

O limbă ”moartă” pune probleme în procesul privind Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. 
Hotârâri vechi de 200 de ani, probe în instanţă


Contradicţii pe un contract de 5 milioane de euro. Licitaţia pentru întreţinerea spaţiilor verzi, anulată de Primăria Alba Iulia


Zonele în care se poate exploata aur aluvionar în România. Care sunt râurile cele mai bogate în preţiosul metal galben

 


FOTO Cum era şcoala în comunism. Ce rol aveau Şoimii Patriei, Pionierii şi UTC-iştii şi cum funcţiona sistemul de învăţământ

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: