Spectacolul naturii în masivul Şureanu: văi adânci, cascade, poieniţe şi trasee secrete

Spectacolul naturii în masivul Şureanu: văi adânci, cascade, poieniţe şi trasee secrete

Panoramă cu lacul Oaşa, locul de intrare pe Valea Frumoasei în Munţii Şureanu

În Munţii Şureanu, la altitudini de aproape 2.000 de metri se dezvoltă de câţiva ani o nouă staţiune turistică pentru România. Zona, denumită Valea Frumoasei sau, mai nou, „Mica Elveţie“, este una dintre cele mai spectaculoase din ţară din punct de vedere al peisajelor naturale. Traseul pe care îl propunem este cuprins între lacul Oaşa şi Vf. Şureanu, cu popasuri în Luncile Prigoanei şi Poarta Raiului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Întreaga regiune este încă „virgină“, fără efecte negative vizibile din partea oamenilor. Se ajunge aici de la Sebeş, judeţul Alba, pe DN 67C, cunoscut şi sub numele de Transalpina. Legătură cu această zonă există şi dinspre judeţele Gorj şi Vâlcea dar în prezent acest lucru este mai complicat ţinând cont că Transalpina este un drum închis pe tot parcursul anului 2014. 
 
Zona a fost descrisă frumos de scriitorul Mihail sadoveanu. „Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele”, aşa descrie Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei. Marele scriitor îşi petrecea aici vacanţele şi a rămas ataşat de frumuseţile locurilor. Casa în care a locuit există şi în prezent, dar nu este folosită, fiind în plin proces de degradare. 
 
Valea Sebeşului, cunoscută in zona superioară şi sub numele de Valea Frumoasei, este situată în sudul Transilvaniei, în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime (grupa Şureanu-Parâng-Lotrului). Este încadrată la vest de munţii Şureanu şi culoarul Mureşului, de munţii Lotrului la sud, de munţii Cindrel şi de depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podişul Secaşelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece şi pădurea verde îţi dau senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Te convingi de asta imediat după ce ieşi din localitatea Petreşti şi urci spre Munţii Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poieniţele retrase şi traseele secrete printre munţii întortochiaţi. “Mi-am înălţat ochii; am văzut acvila împărătească plutind pe aripile-i largi, întoarse zimţuit la sfârcuri: se ducea cătră stânca din înaltul cerului cel mai de sus al pustiei. Din locurile acestea unde am petrecut şi am stat privind, cu sufletul îmblânzit de dulceaţa lor, se desfăşură păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite”, mai spune Sadoveanu despre această zonă.
 
Colţ de rai
 
Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa, cât şi din direcţie opusă din Novaci – Gorj sau chiar din Vâlcea. Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului. Râul Sebeş formează una dintre cele mai sălbatice văi carpatine din România, impresionând prin diversitate şi originalitate. Relieful, reţeaua hidrografica bogată a zonei, abundenţa şi varietatea florei şi faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebeşului un loc potrivit pentru toate categoriile de turişti în toate anotimpurile. De acest colţ de rai s-au legat sufleteşte şi alte personalităţi ale vieţii noastre literare, cum ar fi Lucian Blaga al cărui spaţiu mioritic se identifică cu relieful acestei zone şi Ionel Pop care au imortalizat Valea Frumoasei în numeroase schiţe, nuvele şi povestiri. Distanţa din Sebeş şi până sus pe munte se parcuge în circa o oră şi jumătate cu maşina, dar efortul merită din plin. 
 
 

 
Pe Valea Frumoasei sunt câteva zone care merită vizitate. Este vorba despre Luncile Prigoanei, devenite în ultimii ani neîncăpătoare pentru cabanele şi pensiunile construite aici. Mai departe urmează Poarta Raiului, o poiană proiectată să devină centrul unui mare proiect turistic iniţiat de Consiliul Judeţean Alba, care prevede, printre altele, amenajarea unor pârtii de schi. În continuare sunt cele două culmi muntoase, care pot fi escaladate relativ uşor: Vârful Şureanu şi Vârful lui Pătru. Merită efortul pentru că imaginile sunt spectaculoase. Iarna, masivele Şureanu şi Auşel sunt o destinaţie pentru amtorii de schi. Un investitor privat a amenajat un domeniu schiabil cu 10 pârtii. Sezonul de schi se întinde din noiembrie şi până în aprilie. Dacă după atâta umblat, privit şi admirat ţi se face foame, te poţi opri la una dintre pensiunile de lângă şosea. Mâncarea preparată la pensiunile din zonă este una dintre cele mai delicioase, preparată tradiţional, după reţetele moştenite din moşi strămoşi. Străinii sunt cei care frecventează cel mai des zona, iar, odată ce au ajuns pe Valea Sebeşului, se întorc cu siguranţă şi în următorul an.
 
„Lacul fără fund“
 
La baza Vârfului Şureanu se află iezerul care îi poartă numele. I se spune şi „lacul fără fund”. Lacul glaciar este fără îndoială punctul culminant al oricărei călătorii în ţinutul Munţilor Sebeşului. În apropiere se află o cabană unde se poate găsi cazare la preţuri avantajoase. În bătaia soarelui, luciul verzui al lacului oferă imagini de o splendoare rar întâlnită în Carpaţi. Chiar şi atunci când suflă vântul, apa lacului rămâne mereu calmă, încreţindu-se uşor ca un mare cearşaf verzui. Are o adâncime de 8 metri, o lungime de 94 metri şi o lăţime de 91 metri. Practic, e un spaţiu neobişnuit de intim, de retras în contextul geografic spectaculos al Munţilor Şureanu. Iar specialiştii spun că e vorba, de fapt, de „circul glaciar Şureanu”, sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Lacul poate fi cel mai bine admirat de pe traseul de urcare pe masivul Şureanu.
 
Într-adevăr, dacă alegi să vizitezi Valea Frumoasei, vei rămâne impresionat. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece şi pădurea verde îţi dau senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Te convingi de asta imediat după ce ieşi din localitatea Petreşti şi urci spre Munţii Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poieniţele retrase şi traseele secrete printre munţii întortochiaţi. Dacă după atâta umblat, privit şi admirat ţi se face foame, te poţi opri la una dintre pensiunile de lângă şosea. Mâncarea preparată la pensiunile din zonă este una dintre cele mai delicioase, preparată tradiţional, după reţetele moştenite din moşi strămoşi. Străinii sunt cei care frecventează cel mai des zona, iar, odată ce au ajuns pe Valea Sebeşului, se întorc cu siguranţă şi în următorul an. Toate vă  asteaptă, sunt verzi, vii, bogate, din cele mai vechi timpuri, fiind totodată locuri încărcate de istorie, de care şi-au legat viaţa mari nume ale culturii româneşti, de la Blaga şi Sadoveanu, până la Ionel Pop şi Brătescu-Voineşti. Dacă tot aţi ajuns pe Valea Sebeşului, nu uitaţi să vizitaţi, Lacul Oaşa, Vârful Şureanu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului şi Vârfu lui Pătru, toate vă aşteaptă oricând sunteţi decişi să luaţi rucsacul în spinare şi să porniţi la o aventură în natură.
 
 

 
Planuri pentru investiţii de zeci de milioane de euro
 
Consiliul Judeţean Alba a finalizat Planul Urbanistic Zonal, pentru zona turistică „Poarta Raiului”, componentă a Domeniului schiabil Valea Sebeşului. Suprafaţa de păşune de 26.697 metri pătraţi, situată administrativ în extravilanul comunei Şugag, la 1.500 metri altitudine, a fost preluată, în vederea administrării, de Consiliul Judeţean. Potrivit documentaţiei pe terenul înconjurat de păduri ar urma să fie construite pensiuni şi hoteluri, care vor oferi 500 de locuri de cazare. Reprezentanţii administraţiei judeţene susţin că vor monitoriza atent ridicarea noilor spaţii de cazare, pentru ca ariile protejate să nu fie afectate sau distruse. Mai exact nu vor agrea construcţiile care nu se integrează ca aspect cu peisajul montan, vopsite în culori stridente şi fără să respecte un regim standard de înălţime. 
 
Şansele de reuşită sunt condiţionate şi de modernizarea drumului judeţean Oaşa – Luncile Prigoanei, precum şi de introducerea apei şi a energiei electrice în zonă. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 20 de milioane de lei. Consiliul Judeţean Alba vrea să facă o investiţie estimată la 32 milioane de euro într-un domeniu schiabil la Poarta Raiului, în Munţii Sebeşului. Cea mai plauzibilă sursă a finanţării investiţiei sunt fondurile europene. În proiect se propun şapte pârtii de schi, dintre care cinci sunt de categorie uşoară (76%) şi două de categorie medie (24%). Lungimea totală prevăzută a se realiza pentru cele şapte pârtii de schi este de 14,29 km, iar suprafaţa totală a pârtiilor va fi de 67 ha, dintre care circa 39,0 ha se află în gol alpin.
 

 
Terenul pe care urmează să se realizeze “Domeniul schiabil Valea Sebeşului”, cu o suprafaţă totală de 73 de hectare, este situat administrativ în comuna Şugag, zona situată între Luncile Prigoanei, Vârful lui Pătru şi Poarta Raiului Mai exact, pârtiile de schi vor coborî de sub Vârful lui Pătru pe două direcţii diferite, ambele cu orientare preponderent nordică, una spre Luncile Prigoanei, iar cea de-a doua spre Poarta Raiului. Pârtiile se situează ca altitudine între 1.415 m în zona Luncile Prigoanei şi respectiv 1.565 m în zona Poarta Raiului i 2.080 m, altitudinea maximă, sub Vârful lui Pătru.
 
Trasee de drumeţii:
 
  • Traseul Săsciori - Cabana Şureanu - Petrila (triunghi albastru). Acest traseu de drumeţii din Munţii Şureanu, este unul pe cât de pitoresc, pe atât de lung, El este marcat cu triunghi albastru.
  • Traseul Pasul Tărtărău - Vf. lui Pătru - Cabana Şureanu (bandă albastră). Trecând prin zone montane deosebit de pitoreşti, acest traseu lung de 20 km este unul dintre cele mai frumoase din Muntii Şureanu.
  • Traseul Colonia Fetiţa (Oaşa Mică) - Luncile Prigoanei - Cabana Şureanu (cruce roşie). Urmărind acest traseu, după ce se admiră panorama deosebită de pe Culmea Fetiţei, de deasupra Lacului Oasa, se ajunge în Luncile Prigoanei şi mai departe la Cabana Şureanu prin Poarta Raiului, într-un cadru montan splendid.
  • Traseul Colonia Fetiţa (Oaşa Mică) - Culmea Ciontii - Bilele (triunghi roşu). Din Oaşa Mică, după ce suie Dealul Didiu, traseul marcat cu triunghi roşu abordează Culmea Ciontii până la Gura Potecului.
  • Traseul Cabana Şureanu - Vf. Auşel - Culmea Bilele - Cabana Voievodu (cruce albastră). Acest traseu, lung de 15 km, însoţeşte până la Şaua Ocolu, poteca de drumeţii marcată cu bandă albastră.
  • Traseul Cabana Şureanu - Vf. Negru - Lupşa - Cabana Prislop (triunghi roşu). Traseul marcat cu triunghi roşu, care porneşte spre vest de la Cabana Şureanu, reprezintă o cale de drumeţii care trece prin locuri pitoreşti şi încărcate de istorie.
 
Posibilităţi de cazare:
Hotelul Sf. Petru, Poarta Raiului: Reprezintă refugiul perfect pentru cei care doresc să se deconecteze de rutină cotidiană. Înconjurat de un decor natural de basm, cu peisaje pitoreşti şi aer curat, hotelul este o îmbinare reuşită între rustic şi modern. Are o capacitate de 50 de locuri în 25 de camere dotate cu baie proprie, televizor, mini bar şi acces internet. Este construit la 2 km de domeniul schiabil Şureanu. 
 
Pensiunea Valea Frumoasei, Şugag: Este situată în central comunei şi poate fi un loc ideal de pornire pentru excursii pitoreşti. Este cotată la 3 stele şi oferă ospitalitate la fel ca în toate pensiunile din această
zonă. 
 
Pensiunea Cabana Curmături, Valea Mirajului: Este situată la o altitudine de 1240 metri. De la drumul naţional 67C te abaţi abaţi 12 km din localitatea Tau, sau 24 km din Şugag. Odata ajuns sus, uiţi de drumul greu şi anevoios şi te bucuri de frumuseţile zonei, bucatele tradiţionale din gospodăria Gheorghiţei Mihailă. După cateva ore de relaxare şi o masa bogata, poţi să te încumeţi să vizitezi frumuseţile zonei. 
 
Pensiunea Şureanu, Poarta Raiului: o destinaţie inspirată de peisajul extraordinar. Bucătăria oferă un meniu variat de mâncăruri fine de vânat, produse naturale şi proaspete din zona Sebeşului, ce sunt servite într-o atmosferă relaxantă şi confortabilă. 
 
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
 
Recomandări pe aceeaşi temă:
 
 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările