Securitatea şi şcoala în comunism. Elevii care ascultau Europa Liberă sau voiau să fugă din ţară, atent filaţi

Securitatea şi şcoala în comunism. Elevii care ascultau Europa Liberă sau voiau să fugă din ţară, atent filaţi

Nicolae Ceauşescu, în vizită la un liceu

Securitatea comunistă urmărea şi activitatea tinerilor din instituţiile de învăţământ, dar şi a profesorilor. La nivelul structurilor informative exista un dosar problemă denumit „Învăţământ – tineret”, fiind vizate în sepcial grupurile de tineri care ascultau radio Europa Liberă, care aveau intenţii de a fugi din ţară.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat informaţii relevante privind acţiunile de supraveghere desăşurate în 22 de licee din judeţul Alba.  

Hotărârea Inspectoratului de Securitate Alba privind deschiderea dosarului s-a dat în 10 martie 1972. În document se suţinea că în cele 22 licee îşi desfăşurau activitatea un număr de 16 cadre didactice cunsocute cu antecedente politice sau penale.

”Baza de lucru este formată din 5 elemente lucrate prin dosar de urmărire informativă şi 11 elemente lucrate în cadrul supravegherii informative generale. De asemenea, se mai află în atenţie unii tineri care fie că ascultă posturi străine, fie că întreţine legături cu cetăţeni străini, sînt predispuşi unor influenţe duşmănoase sau engative. Până în prezent au fost depistaţi n număr de 6 tineri care, sub astfel de influenţe, şi-au manifestat intenţia de a fugi din ţară”, se precizează în documentul desecretizat.

Un buletin informativ din 29 mai 1980 relatează situaţia unui profesor de matematică-fizică de la Liceul din Sebeş, care spunea bancuri cu substrat politic elevilor.”(...) A difuzat faţă de elevii de la seral – în pauzele dintre orele de curs – unele bancuri cu substrat politic de natură calomniatoare şi le-a vorbit despre emisiunile postuluid e radio Europa Liberă, lăsând să se înţeleagă să este bine să fie ascultate”, se menţionează în informare. Profesorul a fost pus în discuţia corpului profesoral.

”Acesta şi-a recunoscut faptele săvârşite, le-a regretat, dându-şi seamna că nu sunt compatibile cu calitatea sa de profesor şi educator, anagajându-se că pe viitor nu va mai comite asemenea fapte şi va avea o comportare şi atitudine corespunzătoare. Cei prezenţi au dezaprobat faptele săvârşite”, se mai susţine în informarea securităţii judeţene.

Sute de informatori şi ”persoane de sprijin”

 

În 1988, potenţialul inormativ înregistrat la capitolul ”tineret – învăţământ”, în Alba, era unul impresionant: 34 de informatori, 226 de persoane de sprijin, 10 gaze care ofereau casele pentru întâlniri. Într-un raport cu privire la activitatea desfăşurată în acest an se susţine că au fost luate în lucru 5 elemente (persoane) prin dosar de urmărire informativă, 3 în mape de verificare şi 6 elemente în supraveghere informativă.

În iunie 1989, cu câteva luni înainte de Revoluţie, se aflau în lucrul securiştilor 40 de elemente (profesori şi elevi), dintre care 25 erau supravegheate informativ. ”În cadrul cadrelor didactice din Alba există un număr de 48 de descendenţi de legionari, 6 descendenţi ai membrilor fostelor partide burgheze, 3 foşti condamnaţi la infracţiuni contra securităţii statului şi 64 cu rude apropiate în străinătate. Aceste persoane sunt cunoscute de către ofiţerii care deservesc informativ instituţiile de învăţământ din care fac parte”, se afirmă în raport. O preocupare era şi destrămarea anturajelor de tineri care făcerau parte din culte sau secte religioase. Se susţinea că unii dintre aceştia sunt preocupaţi de a atrage la activităţile religioase alţi elevi, în special din cei care erau cazaţi în internatele liceelor.

Raportul cuprinde şi unele directive cu termene clare. Astfel, se susţinea necesitatea completării potenţialului informativ cu noi surse în scopul acoperirii informative a tuturor instituţiilor de învăţământ. De asemenea, s-a dat ordin pentru ”încadrarea informativă” cu cel puţin o sursă a 12 lectori din Cluj care predau la Institutul de subingineri din Cugir.

”În scopul protejării tineretului studios din învăţământul liceal împotriva influenţelor nocive din Occident, este necesară realziarea unor pregătiri contrain formative pe ani de studiu”, se mai susţinea în documentul din iuinie 1989. O parte dintre aceste ordine nu au mai putut fi puse în practică pentru că a venit Revoluţia din decembrie 1989, iar sistemul de securitate represiv s-a destrămat.

 Vă mai recomandăm să citiţi:

 

S-a pensionat „doamna cu pantofi albaştri“, judecătoarea care a emoţionat o ţară întreagă

 

Medic de Urgenţă, amendat de jandarmii deranjaţi că acesta a sunat la 112 din cauza unui pacient agresiv

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările