Scandalul Cupru Min. Cum arată cariera şi haldele de steril de la Roşia Poieni

Scandalul Cupru Min. Cum arată cariera şi haldele de steril de la Roşia Poieni

Halda de steril de la Valea Şesii a acoperit satul Geamăna

Dincolo de dezbaterile privind oportunitatea privatizării companiei Cupru Min SA Abrud, rămâne realitatea dură a evoluţiei exploatării minieră în cei aproape 40 de ani de existenţă. Absenţa unor investiţii esenţiale în domeniul protecţiei mediului au lăsat răni adânci în Apuseni, la Roşia Poieni. O catastrofă ecologică se poate produce oricând.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Roşia Poieni este în prezent una dintre cele mai mari cariere miniere de suprafaţă din Europa. Diferenţa de nivel între cel mai înalt punct al carierei şi cel mai scăzut este de aproape 500 de metri. Pe lângă carieră mai sunt două halde de sterile, una la Valea Şesii – Geamăna şi cealaltă la Ştefanca. Minereul exploatat în carieră este prelucrat la un nivel primar în uzina din Dealul Piciorului.


Click pe poză pentru galerie foto cu cariera de la Roşia Poieni

Între uzină şi halde sunt kilometri întregi de instalaţii de transport prin intermediul cărora este evacuat sterilul toxic. Menţinerea exploatării miniere în activitate permite şi asigurarea unei minime protecţii de mediu. Substanţele toxice evacuate în halda de la Valea Şesii sunt „anihilate“ înainte de a se scurge spre râul Arieş.


Click pe poză pentru galerie foto cu halda de steril de la Valea Şesii

Construcţia barajului unde urma să fie depozitat sterilul a determinat strămutarea unui sat întreg. Geamăna, unul dintre cele mai bogate sate ale comunei Lupşa, a dispărut sub milioanele de tone de steril. Doar biserica a rămas nedemolată şi îşi arată turnul din mijlocul haldei imense. Imaginile surprind o realitatea tristă, care indică faptul că zona are nevoie urgent de investiţii mari în domeniul protecţiei mediului.

Aşa arăta satul Geamăna înainte de a fi acoperit de halda de steril

Opoziţia reprezentanţilor companiei canadiene Roman Copper Corp de a constitui un depozit de peste 30 de milioane de euro destinat unor investiţii de mediu este unul din motivele pentru care licitaţia de vânzare a Cupru Min SA Abrud a eşuat. Reprezentanţii Ministerului Economiei au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că procedura de privatizare va fi reluată în perioada următoare. Roma Copper a câştigat licitaţia cu o ofertă de 200,7 milioane de euro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările