Procesul de miliarde de dolari pentru aurul de la Roşia Montană. Tribunalul de arbitraj de la Washington a acceptat cererea de intervenţie a trei ONG-uri
0Tribunalul de arbitraj de la Washington, Statele Unite ale Americii, care judecă disputa economică dintre compania Gabriel Resources şi Statul Român, a acceptat cererea de intervenţie formulată de trei organizaţii ai cărei reprezentanţi s-au poziţionat împotriva proiectului minier privat de la Roşia Montană.
Cele trei organizaţii nonguvernamentale care au solicitat să fie ”amicus curiae” în cauză sunt Alburnus Maior, Greenpeace Romania şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Un ”amicus curiae” (literal: prieten al curţii, plural, amici curiae) nu este parte la un dosar judecat în instanţă, dar oferă informaţii legate de acest caz, nefiind însă solicitat de vreuna dintre părţi pentru asistenţă. Termenul încetăţenit în limbajul juridic românesc pentru această noţiune este acela de ”intervenient”.
Reprezentanţii celor două părţi au avut poziţii diferite faţă de cererea de intervenţie a celor trei organizaţii. Gabriel Resources a solicitat să fie respinsă această solicitare pentru neîndeplinirea unor condiţii şi standarde specifice procedurii de arbitraj. De cealaltă parte, Statul Român, prin reprezentanţii săi, a fost de acord cu cererea de intervenţie susţinând că acestea pot ”asista Tribunalul în soluţionarea unei probleme de fapt sau de drept referitoare la arbitraj prin aducerea unei perspective, a unei cunoaşteri sau a unei înţelegeri deosebite, diferită de acea a părţilor în litigiu”.
În final, Tribunalul Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a acceptat, condiţionat, cererea de intervenţie. Una dintre condiţii se referă la remedierea unor defecte formale identificate în cererea de intervenţie în termen de 10 zile de la emiterea ”ordinului procedural”. De asemenea, Tribunalul a fost de acord cu primele trei secţiuni ale documentului înaintat de ONG-uri şi a respins ultima secţiune, care se referă la perspectiva legală a intervenienţilor cu privire la procedura de arbistraj. De asemenea, Tribunalul a decis că reprezentantul sau reprezentanţii organizaţiilor nu pot participa direct la şedinţe, urmând să aibă acces prin intermediul unui sistem audio. În plus, nu vor putea fi făcute publice informaţii şi documente
„Vom evidenţia, în «amicus curiae», argumente importante, şi anume că au existat efecte semnificative şi ireparabile asupra locuitorilor şi a societăţii din Roşia Montană, ca urmare a tentativelor lui Gabriel Resources de a mina în zonă şi a eşecurilor Guvernului român în protejarea populaţiei şi a mediului. Locuitorii au fost presaţi să-şi părăsească locuinţele, familiile s-au despărţit, întreprinderile au fost forţate să se închidă, instituţiile s-au transformat în maşini de propagandă, iar vecinii au devenit duşmani, ca urmare a campaniei psihologice de a diviza, izola şi intimida”, a declarat Erika Lennon, Senior Attorney la Center for International Environmental Law (CIEL), unul dintre avocaţii care sprijină această intervenţie, la momentul depunerii cererii la Tribunalul ICSID.
Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană. Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părţi, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi luată în anul 2020. Gabriel Resources acuză România de încălcarea tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
Se încarcă comentariile...
