Istoria legendară a Fetelor de la Căpâlna, ansamblul care a inspirat mari vedete ale lumii. Dansul în spirală şi fertilitatea

Istoria legendară a Fetelor de la Căpâlna, ansamblul care a inspirat mari vedete ale lumii. Dansul în spirală şi fertilitatea

Reprezentarea clasică a Fetelor de la Căpâlna, formaţia ”vedetă” din Podişul Târnavelor

Unul dintre reperele folclorice ale României este dansul unui grup de tinere din Podişul Târnavelor, un spectacol care a depăşit de mult graniţele ţării şi a ajuns să inspire supervedete din industria mondială de divertisment.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un sat din Podişul Târnavelor s-a păstrat din vremuri imemoriale un dans unic şi spectaculos, care a ajuns cunoscut chiar şi în America. Acorduri din „Purtata Fetelor de la Căpâlna“ au fost folosite de faimosul rapper american Jay-Z, pentru o melodie înregistrată în anul 2011. Dansul în sine reprezintă un ambasador al acestei zone etnografice din judeţul Alba şi chiar al României tradiţionale. Vechimea şi originea ansamblului rămân necunoscute, fiind asociate cel mai frecvent cu mijlocul evului mediu, transmiterea lui până în prezent făcându-se prin „antrenament familial“, din generaţie în generaţie. 
 
Înainte de ‘89, fetele au aparut la Tezaur Folcloric, dar şi la Cântarea României, instrumentele-reper pentru promovarea folclorului în România comunistă. Singura lor ieşire peste hotare a fost în Iugoslavia. După Revoluţia din 1989, fetele „au explodat“, cu spectacole prin toată Europa şi invitaţii la multe emisiuni de televiziune. 
 

Iniţiate încă de la vârsta de 4 ani

Căpâlna de Jos este un sat din judeţul Alba cu o populaţie de circa 700 de locuitori care aparţine de comuna Jidvei, din punct de vedere administrativ. Zona este recunoscută pentru culturile viticole, care „nasc“ vinuri a căror calitate este recunoscută drept una dintre cele mai bune din ţară. În acest ţinut s-a născut cândva povestea Fetelor de la Căpâlna. Paşii şi ritmul dansului unic sunt învăţate de fete de la mamele lor, încă de la vârsta de 4 ani. Din grupul folcloric fac parte, în medie, 30 de fete. Condiţiile estenţiale pentru tinerele care vor să ajungă în ansamblu este să se fi născut şi crescut în sat şi să nu fie „luate“. În momentul în care una dintre componente se mărită, părăseşte grupul iar locul ei este luat de către o fată încă necăsătorită. 
 
 
Dansul a fost scos la lumina publică în 1948, când Stana Biriş, o învăţătoare din Galaţi, stabilită la Căpâlna, l-a descoperit şi i-a venit ideea să-l promoveze prin marile oraşe ale României. În acest mod, dansul fetelor de la Căpâlna a ajuns foarte cunoscut. Grupul era prezent la festivaluri folclorice şi era invitat la emisiuni de televiziune. Stana Biriş s-a ocupat de ansamblu până prin 1968, când s-a mutat din sat la Bucureşti, după ce copiii săi au intrat la facultate. Misiunea acesteia a fost preluată şi transmisă până în zilele nastre de către alte femei din sat.
 

Trei grupuri într-un singur ansamblu

Ansamblul folcloric este alcătuit din trei grupuri de fete: unul compus din fetiţe preşcolare şi din ciclul primar, altul din fetele de gimnaziu şi liceu de până la 18 ani şi al treilea din femeile de orice vârstă, dar nemăritate. Desigur, pentru realizarea unui spectacol grandios, s-a mai încalcat uneori ritualul extrem de riguros, iar în şirag a putut intra orice persoană de genul feminin. 

 
Aşa se întâmpla în anii ’70 ai secolului trecut, când în ansamblul de la Căpâlna se găseau între 75 şi 82 de femei. „Jocul este un «fecioresc-femeiesc», subordonat întru totul dimensiunilor feminine. Fetele, în şir strâns, păşesc una după alta, cu mâna pe umărul celei din faţă, pentru ca după câţiva paşi să se oprească. După o scurtă pauză, aceeaşi plimbare e reluată. Bătuta fetelor sau Purtata fetelor pare sortită să demonstreze cum, prin mijloace atât de simple, se pot obţine efecte puternice, jocul creând o atmosferă aparte. Secretul pare a sta în acele pauze neaşteptat de elocvente, care suprimă monotonia plimbării informe, cât şi în strigăturile cântate în cor, care dau o imagine vie a horelor greceşti de fete, fapt transmis de picturile de pe unele vase“, afirmă etnograful Petruţa Pop. 
 
Purtata fetelor de la Căpâlna pare, la prima vedere, un dans simplu. Fetele, cu paşi simpli, marchează în mişcarea lor coregrafică spirale, linii şerpuite şi cercuri, care nu-şi unesc niciodată capetele. Una lângă alta, fetele se ţin foarte strâns, încolăcindu-şi braţele pe după cot şi, într-un mare cerc, pornesc cu paşi bine ritmaţi, cântându-şi singure melodiile respective. Jocul decurge când lin, când repede, de la stânga spre dreapta, înainte sau înapoi, legănat sau cu o ţinută dreaptă şi, de multe ori, pe fraze inegale. Prima fată are o responsabilitate foarte mare. Ea va fi cea care va da tonul melodiei şi care va conduce şirul de fete. Acest loc nu poate fi ocupat de orice fată, ea trebuie să ştie atât mişcările coregrafice, cât şi melodia foarte bine. O dovadă a vechimii acestui dans reiese şi din faptul că dansul nu este însoţit de acompaniamentul instrumental, fetele fiind cele care impun linia melodică printr-un lait-motiv melodic: „la, la, la, la, la, la, la, la…“.
 
 
„Mai întâi, se potriveşte pasul. Se merge trei paşi înapoi şi apoi se porneşte cu dreptul. Cu dreptul începi întotdeauna jocul. Dacă nu erai precisă pe picior, nu puteai să mergi după celelalte fete, că te împiedicai şi te scotea afară din grup. La un moment dat, jocul se rupe. Atunci când se despart, prima şi ultima fată îşi pun mâinile în şold. Celelalte fete îşi ţin mâna dreaptă sub mâna stângă a fetei din faţă“, spune Istina Purcel, acum în vârstă de 72 de ani, care a făcut parte din grup timp de 10 ani.
 

„Un puternic simbol de fertilitate“

Etnograful Petruţa Pop a analizat şi simbolurile mitologice ale dansului străvechi. „Ca orice grupare feminină, şi acest dans trebuie pus în directă relaţie cu misterul fertilităţii. Structura dansului are elemente care trimit la un rit de fertilitate. Am putea chiar să considerăm această «Purtată» drept un dans colectiv prin care, în societăţile arhaice, se marca sfârşitul perioadei de iniţiere a unui număr de fete. Cele mai semnificative în încercarea noastră de descoperire a sensului acestui dans sunt formele coregrafice cu care dansul operează, şi anume linia pe orizontală şi spirală. Linia orizontală ne trimite la simbolismul pământului, fiind un semn al apropierii dansului de un rit agrar. Linia se transformă apoi în spirală, care a fost considerată, în general, «un puternic simbol de fertilitate şi a fost asociat cu uterul», dar şi cu fazele lunii sau ale Soarelui“, adaugă Petruţa Pop.

 

Emoţii la primul spectacol

Raluca Fodor (foto dreapta) are 20 de ani şi a intrat în formaţie pe când era în clasa I. ”Am ajuns datorită faptului că sunt din Căpâlna de Jos, iar din formaţie fac parte doar fete din acest sat. Primii paşi de dans am început să îi învăţ în clasa I. Timp de un an de zile am învăţat acest dans cap coadă, iar primul spectacol cu fetele l-am avut la Bucureşti exact la un an după ce am intrat în formaţie. Îmi aduc aminte şi acum de primul spectacol unde am avut emoţii foarte mari şi din cauza acestor emoţii am şi uitat câţiva paşi”, afirmă Raluca, care acum este studentă la Facultatea de Drept în Sibiu. Pentru a ajunge în formaţie nu a avut nevoie de recomandări sau alte condiţii restrictive. A fost sufcient că s-a născut şi a crescut în satul Căpâlna de Jos, precum şi faptul că şi-a dorit acest lucru foarte mult şi a învăţat paşii de dans.
 
În timp, tânăra a participat împreună cu ansamblul folcloric la nenumărate spectacole în ţară şi la emisiuni de televiziune. ”Şi în prezent merg cu fetele în deplasări, cât îmi permite timpul. Dacă la începutul acestui drum alături de fete eram cea mai mică dintre toate, acum sunt cea mai mare. Mă gândesc cu tristeţe că anii o să treacă şi nu o să pot să mai fac parte din acest ansamblu pentru că va sosi momentul în care, probabil, mă voi căsători iar tradiţia spune că doar fetele necăsătorite pot face parte din ansamblu”, spune tânăra din Căpâlna.

 
Perioada cât a fost în trupă a însemnat pentru tânăra studentă una benefică din toate punctele de vedere. ”Am reuşit să văd toată zonele frumoase ale ţări, am apărut pe televiziune şi cel mai important lucru este faptul că am cunoscut şi interacţionat cu foarte mulţi oamenii şi mi-am făcut o mulţime de prieteni. Ori am ocazia mă mândresc cu acest lucru, că sunt Fată de la Căpâlna”, susţine Raluca Fodor.
 
Piesa în care a folosit acorduri din Purtata Fetelor de la Căpâlna se intitulează „Murder To Excellence“ şi apare pe albumul „Watch the Throne“, scos în 2011 de artistul Jay-Z. Cântecul este dedicat memoriei unui rapper decedat, Danroy Henry, şi descrie violenţa armată, în special schimburile de focuri care izbucnesc deseori în comunitatea oamenilor de culoare din SUA:

   
Versuri ale Purtatei Fetelor de la Căpâlna: 
„Io-s în deal şi badea'n şesu 
Şi mi-l cunosc de pe mersu', 
Că mere gândeşti că scrie 
Ca ţăruza pe hârtie, 
Şi-i mersu' legănatu' 
Cu dragoste-amestecatu'. 
Badeo, spiculeţ de grâu 
Mult am vrut să nu te ştiu. 
Că de când te ştiu pe tine 
Nu-mi trebuie' altu-n lume 
Numai tu, bădiţo, tu 
Altul bade, nu şi nu“.
 

Citiţi şi:

 

Moartea ”frumoasă” a unui cântăreţ de muzică populară: s-a prăbuşit pe scenă după 27 de bisuri


Cum l-a scăpat butoiul de curechi de furia armatei maghiare pe dascălul de suflet al lui Mihai Eminescu, în 1849


Casa triunghiulară de la Alba Iulia, cea mai frumoasă din Transilvania. Cum arată locuinţa care se pierde în peisaj


Ghid de front în limba română tipărit la Roma în 1918. Care erau regulile stricte în Armata Română în urmă cu un secol


Teren gratuit de la primărie. Ce trebuie să facă tinerii până la 35 de ani pentru a putea să îşi construiască o casă


Cum se formează curcubeul. Care sunt semnificaţiile biblice şi ştiinţifice ale fenomenului meteorologic


Românul care trăieşte în munţi şi fabrică arme ca pe vremea dacilor. S-a retras şi lucrează în ultimul refugiu al lui Decebal


Comuna în care există o comoară, dar nu sunt bani pentru angajarea de secretar, contabil şi viceprimar

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: