Gara monumentală din Transilvania, veche de peste 100 de ani, lăsată în paragină. Aici a murit stegarul Marii Unirii, Ioan Arion FOTO
0
Gara din Teiuş, una dintre cele mai frumoase şi monumentale din ţară, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Clădirea a fost construită în actuala formă între 1905 şi 1908 şi nu a mai fost reabilitată de zeci de ani.
Singura speranţă de recăpătare a strălucirii de altădată ar fi fondurile europene. În urmă cu aproape 3 ani, Compania Naţională de Căi Ferate anunţa că vor fi modernizate 47 de staţii de cale ferată din întreaga ţară, inclusiv cea din Teiuş, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.
În septembrie 2019, Sucursala Regională CF Braşov încheia un contract cu o societate din Bucureşti care urma să elaboreze studii de fezabilitate pentru mai multe staţii din Transilvania, printre care şi Teiuş. Nu există informaţii cu privire la stadiul documentaţiei.
Reprezentanţii Primăriei Teiuş au anunţat că se vor implica în procesul de modernizare şi vor chiar să folosească în scopuri culturale o parte din spaţiile clădirii. În prezent sunt folosite doar câteva birouri şi o sală de aşteptare. Cea mai mare parte a încăperilor sunt închise cu lacătul de ani de zile, iar spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii sunt departe de ceea ce ar trebui să fie în 2022.
Primele linii ferate din Transilvania
Gara din Teiuş a fost printre primele edificate în România, în ceea ce s-a numit "prima epocă de aur" a construcţiilor de căi ferate, între 1867 şi 1873, când în Transilvania s-au deschis 14 linii ferate, însumând 1.150 kilometri. Potrivit informaţiilor publicate în volumul "Teiuş - gara amintirilor", între 1867 şi 1873 s-au construit liniile de cale ferată Arad - Alba Iulia - Teiuş, cu ramificaţia Simeria - Petroşani, respectiv Oradea - Cluj - Braşov.
Foto Adevărul
Legea pentru construirea liniei Oradea - Cluj - Braşov a fost semnată de împăratul Franz Josef la 6 decembrie 1868, chiar dacă lucrările de pregătire au început mai devreme. Potrivit volumului citat, legea a prevăzut, pe lângă construirea liniei principale, realizarea ramificaţiilor Teiuş - Alba Iulia, Luncani - Târgu Mureş şi Copşa Mică - Sibiu. Linia Arad - Alba Iulia a fost "Prima cale ferată din Ardeal" şi a fost finalizată în decembrie 1868.
Compania engleză de construcţii căi ferate Warring, care a câştigat licitaţia construcţiei liniei principale în 1868, a încredinţat realizarea segmentului Alba Iulia - Teiuş - Târgu Mureş inginerului Perczel Mor. Calea ferată normală simplă Alba Iulia - Teiuş - Războieni, în lungime de 52 de kilometri, a fost construită între anii 1869 şi 1871 de către Societatea Căilor Ferate Ungare de Est. Dacă, la început, linia Alba Iulia - Teiuş s-a construit ca o linie de legătură între "Prima linie ferată din Ardeal" şi linia ferată din estul Ardealului, ulterior a devenit o linie de importanţă majoră.
Foto: Cosmin Szekely
În lungime de 15 kilometri, tronsonul Alba Iulia - Teiuş, care a urmărit cursul râului Mureş, pe partea dreaptă, cu lucrări minime de terasamente, a fost inaugurat pe data de 20 noiembrie 1871. Tot la acea dată a fost inaugurată şi gara Teiuş.
La punerea în funcţiune a căii ferate, din 1871 şi până în 1884, au circulat pe acest tronson locomotive din depoul Arad, după care a fost înfiinţat depoul de locomotive Teiuş. Timp de un secol, începând cu 1871, pe linia Alba Iulia - Teiuş - Războieni au circulat locomotive cu abur, care au început să fie înlocuite, după apariţia primelor locomotive diesel în depoul Teiuş, în 1971, cu locomotive LDE şi LDH, iar în anul 1981, cu locomotive electrice.
Evenimente care au marcat istoria gării
În 1892, prin gara Teiuş au trecut şi memorandiştii care se îndreptau spre Viena pentru a-i prezenta împăratului Francisc Iosif I doleanţele românilor, dar şi doi ani mai târziu, în drum spre procesul care îi aştepta la Cluj. Între 1905 şi 1908 s-au derulat lucrările de construcţie a gării din Teiuş în forma în care arată astăzi, fiind una dintre cele mai impunătoare clădiri de călători din România. Arhitect a fost Pfaff Ferenc, cel care a proiectat şi gările din Arad, Timişoara, Cluj, Carei, Satu Mare.
Foto Adevărul
În gara din Teiuş şi-a găsit sfârşitul cel care a rămas în istorie ca "stegarul Marii Uniri" sau "martirul Marii Uniri" din 1918 - Ioan Arion. Acesta a fost împuşcat în seara de 30 noiembrie 1918, în timp ce venea cu o delegaţie din satul său natal - Agriş, comuna Iara, din Cluj, pentru a participa la Marea Adunare Naţională.
În 7 octombrie 1968, între Blaj şi Teiuş, a avut loc unul dintre cele mai grave accidente feroviare înregistrate în România, când două trenuri au intrat în coliziune. Au fost 22 de morţi şi 72 de răniţi. Printre victime au fost mulţi elevi care se duceau la liceu în Blaj, dar şi academicianul Emil Petrovici, care se întorcea la Cluj după ce participase la o şedinţă în Bucureşti. Procesul vinovaţilor de producerea accidentului a avut loc în sala de aşteptare a gării în prezenţa a peste o mie de ceferişti aduşi din întreaga ţară, dar şi a altor câtorva sute de oameni, pasageri şi lucrători, care ascultau la megafoane în afară.
Gara Teiuş în perioada interbelică. Foto Arhivă
Un impiegat de mişcare în vârstă de 34 de ani a fost condamnat la moarte, fiind închis în Zarca de la Aiud. Nicolae Ceauşescu i-a comutat ulterior pedeapsa, executând în final 18 ani de închisoare. De asemenea, un alt angajat a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, fiind eliberat după 10 ani.
Aflată la intersecţia a două dintre cele mai importante magistrale de căi ferate din România, gara din Teiuş este în prezent doar o umbră a ceea ce reprezenta cândva pentru căile ferate din România.
Se încarcă comentariile...
