FOTO Vacanţă de vis în Apuseni. Cum ajungi în Poiana Călineasa, refugiul pitoresc al moţilor

FOTO Vacanţă de vis în Apuseni. Cum ajungi în Poiana Călineasa, refugiul pitoresc al moţilor

Poiana Călineasa, refugiul moţilor în Apuseni. Foto: comuna Gârda de Sus

Vara, la Poiana Călineasa se retrag şi ciobanii cu oile, şi orăşenii care fug de zarva urbană, dar şi străinii în căutare de oaze de linişte şi relaxare, într-un mediu rural autentic, dispărut în Apus, dar conservat în Apuseni.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În Apuseni, la cota 1.400, se află un loc feeric, cunoscut până nu demult doar de moţi, locuitorii mândri ai acestui ţinut. Poiana Călineasa este reşedinţa de vară a locuitorilor de pe cursul Arieşului Mare şi se află pe teritoriul comunei Gârda de Sus, pe culmile masivului Bihor. În ultimii ani, a devenit o destinaţie turistică căutată de tot mai mulţi turişti – iar explicaţia este foarte simplă: datorită asfaltării drumului de acces.
 
Poiana Călineasa este aşa-zisa „mutătură“ (mutare) a crescătorilor de animale pe perioada verii. Cu alte cuvinte, în fiecare an, în primăvară, oamenii îşi iau animalele şi urcă pe munte, unde stau până toamna. Spun că merg acolo „la vărat“ sau „la muntărit“, expresii folosite de localnici atunci când se referă la mutatul pe culmea muntelui. Peste 100 de colibe şi stâni, cum îşi numesc moţii casele din lemn, sunt răsfirate în această zonă. Sunt construcţii simple, care asigură un confort minim pentru proprietarii acestora. Înăuntrul lor, sătenii şi-au adus doar cele necesare traiului peste vară, dovadă că se poate trăi atât de simplu şi nepretenţios. Oamenii şi-au construit aici şi o biserică, unde merg la slujbă în fiecare săptămână. Un preot din comună urcă sus pentru a sluji în folosul celor care trăiesc la Călineasa câteva luni pe an.
 
FASCINAŢIA SATULUI ROMÂNESC
În lunile aprilie şi mai, oamenii din satele Gheţari, Casa de Piatră, Hănăşeşti, Poiana Horea, Ocoale şi Stânişoara pornesc cu animalele spre Poiana Călineasa. Cei care rămân în sate peste vară au misiunea de a cosi şi de a strânge fânul care va fi principala hrană pentru animale pe timpul iernii. „Noi ne simţim foarte bine aici sus, pe munte. Facem asta de sute de ani, din moşi strămoşi. Dacă nu am veni vara cu animalele în Poiană n-am avea ce să le dăm de mâncare iarna. Vara, pe terenurile din vale creşte iarba, pe care o cosim pentru la iarnă.
 
Drumul spre Poiană a fost asfaltat
 
De ceva vreme au început să ne viziteze şi oameni de la oraş, mai ales că a fost asfaltat şi drumul. Din toată ţara vin – şi chiar din alte ţări. Toţi spun că e zonă frumoasă, plăcută, de care nu s-ar mai despărţi. Spun că e aer curat, de munte! Dar cu străinii numai prin semne ne putem înţelege“, spune Maria Todea, o localnică care deţine o căsuţă la Călineasa. Turiştii care se retrag la Poaian Călineasa sunt fascinaţi de tot acest ritual al ţăranilor, precum şi de frumuseţea peisajelor naturale. Din această poiană se văd văile Ordâncuşa şi Gârda Seaca, precum şi alte zone mirifice, cum ar fi vârfurile Găina şi Curcubăta Mare. Este, în cel mai tradiţional sens al cuvântului, un spectacol care-ţi taie răsuflarea. 
 
TURIST PENTRU O ZI ÎN POIANĂ
La Poiana Călineasa se practică mai ales turismul de o zi. În special turişti care sunt cazaţi la pensiunile din vale, în localităţile Gârda de Sus, Arieşeni, Albac şi Scărişoara, se aventurează până în Poiană. Cine trece prin zonă ştie foarte bine că există acest loc pitoresc pe munte, unde se poate ajunge cu multă uşurinţă cu maşina. Nimeni nu ratează şansa de a vedea Poiana Călineasa măcar preţ de o amiază molcomă. Moţii mai întreprinzători îi aşteaptă pe turişti cu preparate tradiţioanle, printre care la loc de cinste este celebrul balmoş, mâncarea tradiţională a oamenilor muntelui. De asemenea, mulţi şi-au achiziţionat şi instalat panouri solare, astfel că acum au şi energie electrică şi nu mai folosesc lămpile de petrol, ca pe vremuri.
 
Imagini spectaculoase cu Munţii Apuseni
 
„Am ajuns în Poiana Călineasa la vremea când într-un colţ al cerului se întrevedea sfârşitul iminent al soarelui, dar Poiana se bucura încă de căldura lui. În această lumină, verdele proaspăt şi crud al ierbii avea parcă reflexii aurii. Aerul rece şi curat al munţilor era îmbogăţit de parfumul păşunii. Din rândul colibelor, câteva firişoare de fum dezordonate se ridicau spre cer. Cadenţa tălăngilor care răsunau peste munţi era întreruptă doar de lătratul unui câine alarmat de prezenţa noastră. Însă nici el nu-şi lua prea în serios avertismentul. După câteva clipe a tăcut, lăsând filarmonica naturii să îşi continue concertul“, îşi descrie un turist primul contact cu Poiana Călineasa, începutul unei călătorii liniştite prin Apuseni.
 
STRĂINI DIN TOATE COLŢURILE EUROPEI SE ADUNĂ LA CĂLINEASA
În Poiana Călineasa au ajuns turişti din toată Europa – din Israel şi Grecia până în Cehia şi Germania. Maria Todea este una dintre gospodinele care îi omeneşte bine pe turişti, cu bucate tradiţionale: „Le dăm balmoş, plăcinte cu dulceaţă de fructe de pădure, afine, mure. Îi ospătăm cu ceea ce doresc ei. Dacă vor, le dăm şi smântână, brânză şi scovergi. Toate sunt mâncăruri de-ale noastre, pe care le pregătim aproape în fiecare zi. Ne mulţumesc şi spun că aşa ceva nu au mâncat niciodată“. 
 
 
În fiecare an, în luna iulie, când Poiana este aproape un furnicar de oameni, Primăria Gârda de Sus organizează aici un târg – o tradiţie a moţilor de sute de ani, fiind destinat exclusiv celor care stăteau vara cu animalele pe munte. În prezent, târgul este mai mult un mijloc de a face cunoscută zona şi de a depăna amintiri despre obiceiurile din trecut. La târgul de pe munte se adună meşterii populari din zonă, se organizează spectacole folclorice şi se mănâncă din belşug bucate tradiţionale, spre deliciul vizitatorilor.
 
SEZONUL DRUJBELOR
În trecut, la Poiana Călineasa se mutau familiile cu tot – cu copii, cu găini, cu purcel, cu câine şi pisică, cu toată gospodăria. Satele din vale rămâneau aproape pustii. Sus, pe munte, locuiau în căsuţe modeste, fără duşumele şi ochiuri mici de geam. După Revoluţie, lucrurile s-au mai schimbat: colibele de vară au fost înlocuite cu case mai confortabile, mai ales că acum localnicii rămân şi peste iarnă, dacă vremea e blândă – se ocupă cu exploatarea lemnului din pădurile din jur. Printre case şi grajduri, au apărut gaterele. Sunetul muzicii drujbelor se aude aproape în fiecare zi, cam la tot pasul apar grămezi de lemne şi de scânduri puse la uscat. Turiştii nu sunt însă deranjaţi de aceste activităţi ale localnicilor. Urcă nestingheriţi în Poiană, în fiecare an, din vară până-n iarnă. „Este foarte frumos aici sus, parcă eşti într-o altă lume. Cerul este superb, iar căsuţele parcă sunt din poveşti. Mă bucur că există astfel de locuri şi la noi în România. E păcat să dăm banii pe ţări străine înainte să vedem frumuseţile ţării noastre“, declară un alt turist venit în Poiana Călineasa. 
 
Cum se ajunge în Poiana Călineasa
Poiana Călineasa este o o combinaţie de pajişti şi peluze situate pe un platou montan. Accesul se face din comuna Gârda de Sus – pe DN75 – spre traseul către Cheile Ordâncuşei (DC750). După ieşirea din Chei, pe culme, pe drumul ce duce în satul Ocoale şi la Peştera Scărişoara, la dreapta, se face un drum asfaltat ce duce în Poiana Călineasa. Din centrul comunei până sus, sunt vreo 10 kilometri. Posibilităţi de cazare sunt suficiente în localităţile de pe cursul Arieşului. Preţurile sunt mai mult decât accesibile, un loc de cazare având preţuri de la minim 80 lei. În zonă sunt nenumărate locuri numai bune de vizitat, cele mai cunoscute fiind cheile, cascadele şi peşterile spectaculoase din zonă.
 
Moţii şi-au construit la Călineasa şi o biserică
 
CĂTRE AL DOILEA CEL MAI MARE GHEŢAR SUBTERAN DIN LUME, CA VOLUM AL GHEŢII
Cea mai cunoscută este Peşterea Gheţarul de la Scărişoara. Este un loc de o frumuseţe extraordinară, în care se găseşte al doilea mare gheţar subteran din lume ca volum al gheţii. Cea mai accesibilă cale de acces este pe drumul judeţean, de 18 kilometri, pe care se ajunge la izvoarele văii Ordâncuşei. Drumul se intersectează aici cu vechiul drum turistic Ursoaia-Scărişoara, de unde mai sunt de parcurs doar 5 kilometri. 
 
Intrarea în gheţar se face print-un spectaculos aven, cu diametrul de 60 de metri, care se deschide în pădurea de la marginea platoului. Avenul măsoară 48 de metri adâncime şi este coborât pe o potecă îngustă, săpată în stâncă, şi câteva scări metalice ancorate în pereţi. Forma blocului de gheaţă din interiorul peşterii se schimbă frecvent. O parte din gheaţă se topeşte în fiecare vară, dar se reface iarna. Programul de vizitare al Peşterii Gheţarul de la Scărişoara este zilnic, între orele 9.00 şi 17.00.  În apropiere, mai pot fi vizitate şi alte peşteri – cum ar fi gheţarul de la Vârtop şi Poarta lui Ionele. Sunt la fel de spectaculoase, dar nu au beneficiat de promovarea intensă a Gheţarului de la Scărişoara. 
 
Gheţarul de la Scărişoara
 
Traseu turistic spre Poiana Călineasa
Poiana Călineasa este inclusă în multe trasee montane. Periodic, aici ajung biciclişti, motociclişti, dar şi persoane care traversează munţii pe jos şi care campează pentru o noapte, în timpul verii, lângă căsuţele moţilor. Traseul porneşte din centrul satului Gârda de Sus şi merge pe drumul asfaltat de pe Valea Ordâncuşei, trecând prin Cheile Ordâncuşei până la Moara lui Ivan. De aici, se face la stânga, prin pădure, până în satul Gheţar. Se ajunge la un drum asfaltat (DC260) pe care se merge la dreapta, trecând prin centrul satului Gheţar, după care se urmează DJ750 până la ieşirea din satul Ocoale, mai exact la Poiana Stânişoarei. Aici se părăseşte drumul asfaltat la stânga şi mergând pe drumuri de pământ şi drumuri de piatră se ajunge, după şapte ore de la plecare, în Poiana Călineasa, unde se face un popas şi se admiră peisajele spectaculoase.
 
Pentru cei care doresc să meargă mai departe, spre Padiş, traseul continuă prin şaua dintre vârful Bătrâna şi vârful Capul Blagului, după care se coboară într-o depresiune cu doline. Se urcă spre vest, către vârful Peşterii, şi apoi traseul coboară pe lângă Izvorul Apa din Piatră. Urmează un urcuş uşor, până în Poiana Băliceana. De aici, traseul merge de-a lungul unui şir de doline până la drumul pietruit Ic Ponor – Complex turistic Padiş (DJ763) şi se urcă la dreapta pe drum, care la un moment dat devine drum asfaltat, iar apoi se coboară până la Complexul Turistic Padiş.
 

Citiţi şi:

 

 

Sursa fotografiilor: Facebook/ comuna Gârda de Sus

Imagini din aceeasi galerie
  • Sursa fotografiilor: Facebook/ comuna Gârda de Sus
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările