FOTO Traseu turistic perfect pentru o zi de vacanţă la Piatra Craivii, ultimul refugiu al regelui dac Decebal

FOTO Traseu turistic perfect pentru o zi de vacanţă la Piatra Craivii, ultimul refugiu al regelui dac Decebal

Imagini spectaculoase ale masivului Piatra Craivii. Foto: Vasi Sârb/ CJ Alba

Un traseu turistic perfect pentru o zi de vară, la circa 20 de km de Alba Iulia, este reprezentat de vârful Piatra Craivii, locul unde a existat în urmă cu aproape 2000 de ani o cetate dacică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform legendei, Piatra Craivii este fortăreaţa dacică unde s-a retras regele Decebal după ultima înfrângere în faţa romanilor. Vechea cetate Apoulon domină toată zona înconjurătoare prin poziţia şi înălţimea sa, fiind un excelent punct de belvedere.
 
Piatra Craivii se află pe teritoriul localităţii Bucerdea Vinoasă, la 20 de km de Alba Iulia. Cu o maşină de teren se poate ajunge până în apropierea stâncii care domină masivul, la o altitudine de 1078 de metri. Pentru abenturieri, este recomandat un traseu cu plecare din Bucerdea Vinoasă cu plecare pe un drum de tractor marcat cu Triunghi Roşu. Se urmează traseul pe marginea pădurii, apoi urcăm pe un drum tăiat în coasta dealului până întâlnim o stână. Traseul Punct Albastru care urcă până sus pe Piatra Craivii începe de la izvorul de lângă stână.
 
 
La  Bucerdea Vinoasă se ajunge din DN1 în direcţia Galda de Jos – Cricău – Bucerdea Vinoasă sau din DN74, dinspre Alba Iulia, prin localitatea Şard.
 
 
Chiar dacă are o importanţă deosebită, Cetatea dacicăm Apoulon de la Piatra Craivii este mai puţin cunoscută faţă de restul cetăţilor dacice. A fost construită pe o stancă uriaşă, cu o excelenţă poziţie strategică, fiind o incinta fortificată cu ziduri de piatră,. A fost construită pe culmea Piatra Craivii, din Munţii Trăscău, între văile Cricaului şi Bucerzii, şi a fost ultima cucerită de români în perioada de expansiune în Dacia. 
 
 
Aşezarea se desfăşoară pe terase, în cea mai mare parte amenajate artificial şi susţinute de ziduri. Pe asemenea platforme au existat turnuri de apărare. Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o formă rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-română. Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60. Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţa din perioada clasică a civilizaţiei dacice, dar şi o serie de obiecte, de la ceramică obişnuită la produse de lux precum sticlă şi vase de bronz din lumea greco-română, mărgele de factură elenistică. 
 
Înfrânt la Sarmizegetusa după o rezistenţă îndelungată, Decebal s-ar fi retras la Piatra Craivii. Aici era una dintre cele mai puternice fortăreţe dacice, construită într-un stil unic, de meşteri greci veniţi special pentru asta la regele Decebal. Construcţia specială a cetăţii, poziţia aproape inaccesibilă în vârful unui munte abrupt, de stanca, făceau din Piatră Craivii un adăpost de necucerit. Însă românii aveau deja o lungă experienţă în războaiele dacice. Au asediat fortăreaţa luni întregi. Au incendiat-o şi au tăiat toate sursele de apă şi hrană. Până când dacii au cedat, iar Decebal s-a hotărât să fugă din calea soldaţilor români.
 
 
Descoperirile arheologice de la Piatra Craivii, precum şi plasarea ei geografică la nord de Alba Iulia corespund cu latitudinea centrului Apoulon, menţionat de geograful grec Ptolomeu. Tribul care locui aici şi avea cetatea în stăpânire se numea appuli, care are drept corespondent atributul de «cei viteji», «cei puternici». De la această bază s-a format şi numele centrului locuit de appuli, Apoulon.
   
În epoca medievală, în cu totul alte condiţii, stânca de la Piatra Craivii a devenit locul unui castru feudal, reluându-se astfel noi forme de viaţă materială. În 1267 s-a construit pe această stâncă, aflată în posesia oaspeţilor saşi din Cricău, o nouă cetate regală, utilizându-se parţial, materiale din fortificaţia dacică. Această cetate a fost menţionată pentru prima dată în anul 1272 cu numele de «Gastrum Kechkes» (Cetatea Caprei), care suplinea, în comitatul Albei, dispariţia cetăţii regale din Alba Iulia.
 
   
Într-un document emis de capitlul din Oradea la 19 februarie 1339 se susţine că voievodul Toma al Transilvaniei ţine, fără drept, în stăpânire o serie de sate ale capitlului Albei şi are de gând să le schimbe pe alte sate. Acţiunile armate dintre părţi au început în jurul anului 1340, când Toma, voievodul Transilvaniei, a dat ordin garnizoanei cetăţii de la Piatra Craivii, condusă de castelanul Nicolae, zis Ryma să atace direct oraşul Alba Iulia, «năpustindu-se înarmat asupra bisericii din Alba şi i-a dat foc. În 1515, un document regal relatează că în cetatea de la Piatra Craivii se afla un cuib de  haiduci pe care regele îl numea «peşteră a hoţilor şi fugarilor», care atacau moşiile episcopale şi nobiliare din jurul Albei. Ei nu au putut fi învinşi numai după ce episcopul de la Alba Iulia a organizat o adevărată oaste a nobilimii comitatului Albei cu care a cucerit şi a dărâmat cetatea de la Piatra Craivii, cu aprobarea regelui, în 1515. (Sursa foto: CJ Alba)

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: