Guvernul discută amânarea înscrierii Roşiei Montane în UNESCO. Cioloş: „Premierul Cîţu ţine foarte mult la această retragere” UPDATE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine spectaculoasă a Roşiei Montane
Imagine spectaculoasă a Roşiei Montane

Soarta dosarului ”Roşia Montană pe lista UNESCO” va fi discutată luni după-amiază în coaliţia de guvernare. Dacian Cioloş lasă să se înţeleagă că Guvernul ar putea retrage dosarul.

UPDATE Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că deocamdată nu s-a luat o decizie cu privire la Roşia Montană, urmând ca discuţiile să se reia la viitoarea şedinţă a coaliţiei de guvernare.

"Roşia Montană s-a discutat. Încă nu s-a luat o decizie. Vom discuta din nou la următoarea şedinţă de coaliţie", a spus Cîţu, la Parlament, după şedinţa coaliţiei. Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a subliniat luni că formaţiunea lui susţine în continuare listarea dosarului Roşiei Montana în patrimoniul UNESCO şi că va menţine acest punct de vedere şi în cadrul coaliţiei, chiar dacă va exista o propunere alternativă.

Textul iniţial: Comunitatea Declic l-a întrebat luni, 28 iunie, pe Dacian Cioloş, copreşedinte USRPLUS, despre soarta dosarului Roşia Montană la UNESCO. 

La sfîrşitul lunii iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial ar urma să decidă înscrierea Peisajului Minier Roşia Montană pe lista UNESCO. Zona localităţii a fost declarată în 2016 sit istoric de categoria A, respectiv de importanţă naţională.

”Va fi o discuţie azi în Coaliţia de Guvernare pe tema dosarului Roşia Montană la UNESCO. Poziţia USRPLUS e clar împotriva retragerii dosarului Roşia Montană de la UNESCO. Înţeleg că premierul Cîţu ţine foarte mult la această retragere şi la a restrânge cererea de protecţie UNESCO doar pentru minele romane, ceea ce e un pic absurd. Nu poţi să spui că dai jos tot dealul şi să protejezi totuşi minele din interiorul dealului. (...) Noi în coaliţie evident ne opunem retragerii, însă se pare că iarăşi suntem singuri. Şi UDMR-ul susţine poziţia PNL. Noi am tot explicat că protecţia sitului respectiv este dată de legislaţia naţională, nu de UNESCO. Deci nu pot folosi argumentul că dacă Roşia Montană intră în UNESCO, România pierde arbitrajul internaţional cu compania minieră”, a declarat Dacian Cioloş, copreşedintele USRPLUS, potrivit Declic.

Despre această situaţie a făcut precizări şi MIhai Goţiu. ”Potrivit colegilor USR PLUS din Guvern, ”justificarea” lui Cîţu şi a reprezentanţilor UDMR ar fi că prin acest demers s-ar evita plata unor despăgubiri către compania Gabriel Resources în cadrul arbitrajului de la Washington. Poziţia unanimă a colegilor din Biroul Naţional al USR PLUS a fost de respingere fără echivoc a tentativei de retragere a Dosarului Roşia Montană de la UNESCO, comunicată deja public de Dan Barna şi Dacian Cioloş.

Cu atât mai mult, cu cât, în 2019, re-depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO a fost o condiţie a USR pentru a susţine Guvernul PNL. O a doua retragere a dosarului (după cea din 2018, făcută de Guvernul Dăncilă), ar decredibiliza România la UNESCO (unde mai avem şi alte dosare în lucru), dar şi întreaga diplomaţie românească, în ansamblul ei. Un astfel de gest de inconştienţă ar reprezenta o încălcare gravă a promisiunilor publice făcute de PNL, dar şi o trădare a intereselor legitime a comunităţilor din Apuseni şi a zecilor de mii de cetăţeni care au ieşit în stradă, în toamna anului 2013, pentru salvarea Roşiei Montane”, a spus fostul senator USR.

Primarul PNL, adus la Parlament pentru a susţine retragerea dosarului

Despre includerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial s-a discutat marţi, 20 iunie, şi în comisia UNESCO a Parlamentului României. La discuţii a fost prezent şi primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, care a susţinut să se propună Comitetului Patrimoniului Mondial amânarea deciziei, din nou, în vederea reperimetrizării sitului istoric, astfel încât pe viitor să se poată exploata zăcământul de aur de aici. Primarul a  fost susţinut puternic de senatorul PNL de Alba, Sorin Bumb.

În prezent aproape toată suprafaţa localităţilor Roşia Montană şi Corna este inclusă în categoria de sit istoric de importanţă naţională. În final, după dezbateri aprinse între unii parlmentari şi reprezentanţii Institutului Naţional al Patrimoniului nu a fost luată nicio decizie. 

”Specialiştii independenţi ai UNESCO au recomandat înscrierea Peisajului Minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial, dar şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, şi va fi al 17-lea dosar care va intra în dezbaterea Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO. Comisia parlamentară pentru UNESCO a iniţiat această dezbatere, pentru că rolul nostru este să fim un element de echilibru şi de dialog între instituţii. Deciziile României în raport cu UNESCO sunt, însă, exprimate oficial doar de Guvernul României!”, se precizează într-o comunicare publică a Comisiei UNESCO.

   

În iulie 2018, România, prin Guvernul PSD - ALDE, a solicitat amânarea înscrierii Roşiei Montana pe lista situarilor culturale până după pronunţarea unei hotărâri în procesul de arbitraj dintre România şi compania canadiană Gabriel Resources. La începutul anului 2020, Guvernul PNL a revenit cu solicitarea iniţială, dar sesiunea din 2020 a fost amânată din cauza pandemiei.

   

Propunerile care trebuiau discutate anul trecut, printre care şi înscrierea ”Peisajului Minier Roşia Montană” pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, vor fi analizate în sesiunea din 2021, programată în Fuzhou (China) în perioada 16 – 31 iulie. Potrivit unui comunicat oficial, începând cu 24 iulie, Comitetul Patrimoniului Mondial va începe să înscrie site-uri nominalizate pe lista UNESCO, începând cu nominalizările care nu au putut fi analizate anul trecut.

Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO a recomandat încă din luna mai 2018 ca ca situl „Minele de aur romane de la Roşia Montana“ să fie inclus în Lista Patrimoniului Mondial şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Decizia, semnată de directorul Centrului, Mechtild Rossler, a fost luată la recomandarea organului consultativ, Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS).

Principala justificare este aceea că «bunul este ameninţat de un pericol dovedit, precis şi iminent, susceptibil să ducă la o pierdere semnificativă de autenticitate istorică şi de semnificaţie culturală». 

Vă mai recomandăm să citiţi:

 

Consiliu Judeţean obligat să plătească daune pentru un accident provocat de o groapă în asfalt

 

Momentul în care un bărbat este atacat şi bătut noaptea de trei indivizi. Reacţia Poliţiei VIDEO

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite