Afacerea „Flotanţii“: Ingineriile electorale prin care unii primari încearcă să-şi asigure încă un mandat

Primarii din unele localităţi s-au pregătit din timp pentru alegerile locale

Cu câteva luni înaintea alegerilor locale, în mai multe localităţi din Alba s-a dezvoltat o aşa-zisă „afacere a vizelor de flotant”. În comunele mici, orice vot este important astfel încât mulţi primari se pregătesc temeinic pentru a fi realeşi în funcţie.

Cel puţin zece comune şi oraşe, unde disputa electorală este „pe muchie de cuţit”, rezultatul alegerilor ar putea fi decis de către flotanţi. Sunt persoane care teoretic locuiesc timp de 1 an în comuna respectivă şi care au drept de vot. Practic, majoritatea acestora nu locuiesc deloc la noile lor domicilii şi vin doar pentru a vota un anumit candidat. De obicei, primarii în funcţie se folosesc de această oportunitate, prin care-şi pot asigura un nou mandat la conducerea administraţiei locale.

Situaţia este generalizată la nivelul întregii ţări şi a determinat conducerea Ministerului Afacerilor Interne să impună măsuri suplimentare. Astfel, se verifică dacă solicitanţii de viză de flotant locuiesc la adresele respective mai mult de 15 zile, cât prevede legea, respectiv dacă sunt mai multe persoane cu flotant la o anumită adresă. Verificările poliţiei sunt, însă, tardive, pentru că afacerea vizelor de flotant a început să se deruleze din luna iunie, cu un vârf în august, în condiţiile în care datele pentru luna septembrie nu sunt actualizate.

Aproape 900 de „flotanţi” în luna august

Un document al Direcţiei Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor arată că, în Alba, în perioada iunie - august 2020, peste 1.600 de persoane şi-au stabilit reşedinţa cu ajutorul vizei de flotant în mai multe comune şi oraşe din judeţ, dintre care circa 900 doar în luna august. În patru comune (Ceru Băcăinţi, Ohaba, Ponor şi Râmeţ), numărul flotanţilor este apropiat sau chiar depăşeşte 10% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale. În comuna Ponor, din Munţii Apuseni, sunt doar 528 de alegători. În urmă cu patru ani, primarul Petruţ Bujor (PNL) a câştigat alegerile cu 249 de voturi, cu 11 mai mult decât candidatul de pe locul al doilea, reprezentant al PSD. În această comună, în perioada iunie - august au fost înregistrate 65 de vize de flotant, dintre care 24 în iulie şi 26 în august. La Ohaba, o comună unde sunt 530 de alegători, numărul flotanţilor este de 53, dintre care 45 în luna august. Primarul Adrian Mihălţan candidează acum din partea PNL, după ce în 2016 a obţinut funcţia de primar cu PSD şi a câştigat cu 280 de voturi. La Râmeţ, comună cu 465 de alegători, sunt, de asemenea, 32 de persoane cu viză de flotant, 25 hotărându-se brusc, în luna august, să se mute în comuna montană din judeţul Alba, unde singurele locuri de muncă sunt cele de la primărie şi şcoală.

Comuna cu 30% dintre votanţi cu viză de flotant

La Ceru Băcăinţi, una dintre cele mai mici din România din punct de vedere al populaţiei, situaţia vizelor de flotant frizează ridicolul. Aici sunt 214 alegători pe lista electorală, iar în iulie şi august au fost înregistrate 33 de vize de flotant. În prima jumătate a lunii septembrie au apărut încă 32 de „flotanţi”. La alegerile locale din 27 septembrie, peste 30% din alegători vor fi cei cu viză de flotant. În 2016, Ioan Trif (PMP) a câştigat fotoliul de primar al comunei cu 87 de voturi. Pe locul al doilea s-au situat candidaţii PNL şi ALDE, ambii cu 69 de voturi. Pe listele electorale erau, în urmă cu patru ani, 231 de locuitori ai comunei, prezenţa la urne fiind de aproape 100%. În 2020, numărul alegătorilor de pe lista electorală a scăzut la 214 persoane. Pe 27 septembrie, teoretic, vor merge la vot 118 bărbaţi şi 96 de femei. Prezenţa va fi din nou de cel puţin 100%, numărul voturilor fiind asigurat de „flotanţii” care vor vota la singura secţie de vot din Ceru Băcăinţi.

Votul flotanţilor, decisiv în multe comune mici

Chiar şi într-o comună atât de mică, postul de primar este important. Venitul cumulat pe un an depăşeşte 50.000 de lei. Niciuna dintre cele patru comune menţionate nu reuşeşte, însă, să asigure măcar salariile funcţionarilor şi ale şefilor din primărie pentru întregul an. Bugetul iniţial le ajunge să funcţioneze pentru maximum 6-7 luni. La rectificarea bugetară, sunt alocaţi banii necesari asigurării salariilor şi cheltuielilor administraţiei locale până la sfărşitului anului.

Votul persoanelor cu viză de flotant ar putea fi decisiv şi în alte localităţi unde disputa electorală este mare, iar diferenţa dintre candidaţi este cuantificată uneori la câteva zeci de voturi. La Şpring, la circa 2.000 de alegători, sunt peste 40 de persoane cu viză de flotant, în comuna Arieşeni (1.432 alegători) există cel puţin 48 de „flotanţi”, în Almaşu Mare (1.035 alegători) avem peste 30 de votanţi noi, iar în oraşul Câmpeni (6.323 alegători), în cele trei luni menţionate, au fost înregistraţi 80 de oameni care şi-au stabilit reşedinţa aici.

Primarii refuză să comenteze situaţia „flotanţilor” din localităţile pe care le administrează, susţinând doar că, potrivit legii, fiecare are dreptul să îşi stabilească reşedinţa acolo unde doreşte pentru o perioadă de un an.

Decizie controversată a BEC

Biroul Electoral Central (BEC) a decis, recent, că o persoană poate vota, chiar dacă Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează că persoana respectivă a mai votat deja. Asta pentru că România nu dispune de un sistem informatic lipsit de erori, iar preşedintele secţiei de votare nu poate împiedica o persoană să voteze, deoarece doar o instanţă poate revoca acest drept printr-o decizie definitivă.

Potrivit documentului, informaţiile care apar în sistem sunt verificate de către preşedintele secţiei de votare cu preşedintele secţiei de vot unde figurează că ar mai fi votat persoana. Dacă în dreptul numelui alegătorului nu apare nicio semnătură, acesta este lăsat să voteze. Dacă apare vreo semnătură, persoana respectivă poate vota, dar trebuie să completeze un proces-verbal şi i se aduce la cunoştinţă că este pasibil de fraudă la vot, infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Cum a majorat o comună din Alba cu 140% valoarea unui proiect pentru canalizare şi staţie de epurare

FOTO Încă un proiect ”SF” la Ciugud. Cum va arăta noua şcoală generală ce va fi construită în comună