Arta servirii vinului: reguli de bază şi greşeli frecvente

Arta
servirii vinului: reguli de bază şi greşeli frecvente

Arta servirii vinului FOTO itbevandeverona.it

Pentru învăţarea artei servirii vinului, este nevoie de exerciţiu şi câteva puncte de reper. Atunci, nimic nu mai poate da greş, iar vinul îşi poate îndeplini menirea – aceea de a fi savurat cu nasul, gura şi ochii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cele mai vechi indicii cu privire la existenţa vinului provin din Siria de astăzi, unde s-au descoperit urmele unei prese vechi datate din 8000 î.Hr. Cel mai probabil, vinul îşi datorează apariţia întâmplării. Sucul de struguri, pe care popoarele nomade din Orientul Apropiat îl duceau cu ei în recipiente din piele de capră, începea să fermenteze. Se forma astfel o băutură îmbătătoare în jurul căreia, de-a lungul mileniilor, s-a dezvoltat un cult.

Arta servirii vinului:

Deschiderea sticlei la masă

Deoarece deschiderea sticlei este un moment fascinant, o gazdă cultivată îi lasă pe cei cu care doreşte să savureze vinul să se bucure şi ei de acest moment. Astfel, gazda deschide vinul la masă, în faţa oaspeţilor. Principiul are o tradiţie îndelungată, el demonstrând faptul că este servit un vin original, nu unul contrafăcut.

Servirea atentă

Vinul trebuie servit în pahar cu atenţie şi nu în torente. Pentru ca ultima picătură să nu cadă pe faţa de masă, cei cu experineţă rotesc sticla uşor după terminarea servirii, printr-o mişcare a antebraţului.  Ultima picătură rămâne astfel la gura sticlei. Dacă vinul se află în coşul de decantare, sticla nu este scoasă la fiecare servire. Se ia în mână întregul coş de decantare împreună cu sticla şi se serveşte astfel.

Niciodată până la margine

Cel mai simplu mod prin care se poate da cineva de gol ca ignorant în materie de vinuri este umplerea paharelor oaspeţilor până la margine. Ceea ce se doreşte a fi o intenţie bună se dovedeşte cea mai înaltă formă de ostilitate împotriva savurării vinului. Paharele prea pline pot fi doar cu greu balansate ţinându-le de picior. Buchetul nu se poate etala. Vinul se încălzeşte în pahar mai repede decât în sticlă, mai ales dacă acesta a stat înainte în frapieră.

Nivelul de umplere a paharului

Ca regulă de bază, paharele mici pot fi umplute nu mai mult de o treime, iar cele mari chiar şi numai pe un sfert. Ca punct de reper, serviţi până la nivelul în care paharul are diametrul cel mai mare. Vinul se poate desfăşura în mod optim numai dacă în pahar este suficient aer. 

Excepţie – vinul spumant

Deoarece paharele pentru vinul spumant sunt în general înguste, ele pot fi umplute până la jumătatea înălţimii. Astfel, mai rămâne suficient spaţiu pentru ca spuma să se poată forma la servire. Paharele foarte suple, înalte, cele în formă de tub, pot fi umplute chiar pe trei sferturi.

Sursă: Vinul, de la strugure în pahar, Jens Priewe

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: