La 24 octombrie, a început revoluția din Octombrie. Este ziua în care s-au născut Draga Olteanu-Matei și Anda Călugăreanu VIDEO
0La 24 octombrie 1917 a început Revoluția din Octombrie. Tot într-o zi de 24 octombrie s-au născut Draga Olteanu-Matei și Anda Călugăreanu.
1648: este semnată Pacea de la Westphalia, care marchează sfârșitul Războiului de treizeci de ani
Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a fost un război purtat sub pretext religios. Cauza principală a fost lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambiția Franței, condusă de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european în detrimentul Imperiului romano-german și puterii Habsburgilor.
Războiul s-a desfășurat, în cea mai mare parte, pe teritoriul Sfântului Imperiu Roman, provocând pagube economice imense.
1917: a început Revoluția din Octombrie
La 25 octombrie 1917 (stil vechi), bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.
Lovitura de stat a fost organizată de bolșevici sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin și este considerată a fi prima revoluție comunistă din secolul al XX-lea.
1931: Al Capone a fost condamnat la 11 ani închisoare pentru evaziune fiscală
Al Capone a dominat lumea interlopă din Chicago, ajungând conducătorul unei mari rețele de crimă organizată („Chicago Outfit”), obținându-și veniturile din afaceri de jocuri de noroc ilegale, din rețele de bordeluri, iar în anii regimului Prohibiției în SUA, din trafic ilegal de băuturi alcoolice, la care se adăuga extorcarea de bani sub forma taxelor de protecție.
Până astăzi numele său se leagă de noțiunea de spălare a banilor, Al Capone camuflându-și sursele încasărilor sale, prin unele afaceri aparent banale ca spălătorii, vânzare de mobilă veche și antichități, etc., pe care le prezenta ca fiind ocupația sa oficială.
Cariera sa de gangster s-a încheiat de fapt în 1931 când guvernul federal a reușit să-l condamne pentru evaziune fiscală. A petrecut în continuare mai mulți ani în închisori, între care vestita Alcatraz, unde a fost închis în detenția sa cea mai lungă.
Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în Florida, bolnav de neurosifilis. A murit în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 48 ani.
1956: Uniunea Sovietică invadează Ungaria
În dimineaţa zilei de 4 noiembrie 1956, la orele 4.15 a.m. forţele sovietice au lansat un atac terestru pentru înăbuşirea revoltei spontane izbucnite la 23 octombrie 1956. Premierul ungar Imre Nagy a anunţat într-un scurt mesaj radio că naţiunea ungară a fost invadată declarând: ''Trupele noastre luptă. Guvernul se află în funcţie.''
Totuşi, în decurs de câteva ore, Imre Nagy a cerut azil politic la ambasada Republicii Iugoslavia în Budapesta în timp ce Janos Kadar, sprijinit de autorităţile de la Moscova, se pregătea să preia puterea la Budapesta, potrivit https://nsarchive2.gwu.edu/.
Revoluţia ungară a reprezentat unul dintre momentele de criză ale războiului rece. Implicarea populară a fost amplă, tancurile sovietice erau atacate de oameni aproape fără niciun fel de armă.
1933: s-a născut Draga Olteanu-Matei, actriță română
Actriţa Draga Olteanu Matei, memorabilă în teatrul şi filmul românesc, iubită de public şi respectată de colegi, s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1956.
În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa „Ziariştii” de Alexandru Mirodan. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
În teatru, a jucat în „Coana Chiriţa” după Alecsandri, pentru care a scris şi scenarii de film („Coana Chiriţa” -1986 şi „Chiriţa în Iaşi” - 1987), „Gaiţele” de Kiriţescu, „Căruţa cu paie” de Mircea Ştefănescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Domnişoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D. R. Popescu şi „Autorul e în sală” de Ion Băieşu.
A jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki şi în „Crimă pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu acelaşi nume al lui Dinu Săraru, pe scena Teatrului Naţional Bucureşti.
Draga Olteanu Matei a debutat în lungmetrajul „Blanca” (1955), regizat de Mihai Iacob şi Constantin Neagu, alături de Amza Pellea şi Silvia Popovici.
A jucat în 90 de producţii cinematografice. I-a avut parteneri pe Dem Rădulescu în „Astă seară dansăm în familie” (1972), pe Marin Moraru şi Emil Hossu în „Toamna Bobocilor” (1975), pe Amza Pelea în „Nea Mărin miliardar” (1978). Inegalabilă a fost în "Patima" (1975), "Ilustrate cu flori de câmp" (1975), „Buletin de Bucureşti” (1982) şi „Căsătorie cu repetiţie” (1985).
Pentru rolul din „Faimosul Paparazzo” (1999) a fost recompensată cu Premiul Uniunii Cineaştilor din România.
După pensionarea sa din Teatrul Naţional, s-a retras la Piatra Neamţ, unde a înfiinţat în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor, compania teatrală „Teatrul Vostru”. Draga Olteanu Matei a pus în scenă între altele, spectacolele „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu şi „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu.
1946: s-a născut Anda Călugăreanu, actriță și interpretă română de muzică ușoară și folk
Anda Călugăreanu a fost o artistă curajoasă, care a renunţat la succesul asigurat de muzica uşoară pentru a face folk. Statura minionă, personalitatea fâşneaţă, tunsoarea à la française şi încrâncenarea i-au adus porecla de Gavroche. Un Gavroche feminin care a strâns din dinţi şi le-a dovedit comuniştilor că vocea ei contează.
Pentru Anda Călugăreanu orice sfârşit de drum însemna un nou început: a lansat şlagăre şi piese folk, a făcut scheciuri, a jucat în spectacole de teatru, a prezentat emisiuni. Nu s-a temut niciodată să o ia de la capăt. Când ea nu a mai fost, Moţul Pittiş, prietenul şi partenerul ei de scenă, a rezumat oftând: „Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt“.
Muzica a purtat-o prin festivaluri, turnee şi i-a adus numeroase premii. După ce a cucerit publicul la Cerbul de Aur şi la Mamaia, solista s-a îndreptat şi către alte zări. În 1968, se întoarce cu marele premiu de la Festivalul Prieteniei din Berlin şi de la Festivalul Polbit din Budapesta, precum şi cu premiul al III-lea de la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor din Sofia.
1957: a murit Christian Dior, creator de modă francez
Când designerul francez Christian Dior și-a prezentat prima colecție la Paris, în 1947, a schimbat moda pentru totdeauna și a făcut celebru numele familiei sale. Cea care a dat numele celebrului parfum este sora să, Catherine, o luptătoare din Rezistență, supraviețuitoare a unui lagăr de concentrare.
1958: s-a născut Magda Catone, actriță română
Magdalena-Marta Catone a absolvit Academia de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1982, la clasa profesorilor Amza Pellea și Ion Cojar. După terminarea facultății a fost repartizată la Petroșani, la Teatrul de Stat, acolo unde îl cunoaște pe soțul său de mai târziu, Șerban Ionescu, actor de teatru și film, la rândul lui. Au împreună un băiat, Carol.
Și-a făcut debutul în film în anul 1981, când încă era în facultate, cu pelicula lui Lucian Pintilie, "De ce trag clopotele Mitică?".
Printre premiile câștigate se numără Premiul de interpretare la Festivalul de teatru de la Brașov din 1983 și Premiul special al juriului la Festivalul de Teatru de la Costinești din 1984.
1966: s-a născut Roman Abramovici, om de afaceri rus
Roman Arkadievici Abramovici este al 11-lea cel mai bogat om din Rusia și al 113-lea din lume conform listei Forbes cu o avere estimată la 12.9 miliarde dolari în 2019.
Roman Abramovici s-a născut în Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. Mama sa, Irina, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an, iar tatăl său a murit doi ani mai târziu într-un accident provocat de o macara din construcții.
A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic și a servit în Armata Roșie, după care a vândut jucării din plastic la Moscova. A trecut apoi la parfumuri și deodorante, făcând bani pe măsură ce deschiderea liderului sovietic Mihail Gorbaciov a oferit mai multe posibilități pentru afaceri pe cont propriu. Oportunități în „Estul sălbatic”
Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, care era un tânăr trecut de 20 de ani, a avut din nou noroc.
În 1995, a preluat compania petrolieră Sibneft de la guvernul rus în cadrul unei licitații trucate. A dat pe Sibneft aproape 250 de milioane de dolari, pentru ca peste 10 ani, în 2005, să o vândă înapoi guvernului rus pentru 13 miliarde de dolari.
Într-o mișcare neobișnuită pentru un om descris în general ca fiind liniștit, chiar timid, în 2003, Roman Abramovici a dat lovitura în lumea fotbalului atunci când a cumpărat Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei, într-o tranzacție în valoare de 140 de milioane de lire sterline.
Se încarcă comentariile...
