8 octombrie: Ziua în care s-a născut marele artist Ion Voicu, primul român care a cântat la o vioară Stradivarius

0
Publicat:

Tot pe 8 octombrie a început Primul Război Balcanic, s-a născut prozatoarea Monica Pillat, a murit biologul George Emil Palade.

Marele violonist Ion Voicu FOTO: Facebook/Istoria Românilor în Culori
Marele violonist Ion Voicu FOTO: Facebook/Istoria Românilor în Culori

1862: Otto von Bismarck a fost numit ministru al Afacerilor Externe al Prusiei

Otto von Bismarck a fost unul dintre cei mai importanţi lideri ai Germaniei moderne. A contribuit semnificativ prin eforturile sale la crearea şi dezvoltarea statului german modern în calitate de premier şi cancelar imperial al Prusiei între anii 1862-1890.

William I a devenit rege al Prusiei în anul 1861 şi un an mai târziu Bismarck a fost desemnat şeful cancelariei sale. Bismarck era, în mod concret, cel care conducea statul prusac. În anul 1864 Bismarck a început o serie de războaie care aveau să restabilească puterea Prusiei în Europa.

 Otto von Bismarck, ministru al Afacerilor Externe al Prusiei FOTO: Arhivă
Otto von Bismarck, ministru al Afacerilor Externe al Prusiei FOTO: Arhivă

A atacat Danemarca pentru a obţine teritoriile Schleswig-Holstein, iar doi ani mai târziu l-a provocat pe împăratul Franz-Josef să înceapă războiul austro-prusac (1866). A provocat războiul franco-prusac (1870-1871), pe care l-a câştigat şi a anexat Alsacia şi Lorena, iar William I a devenit împărat al celor două state unificate (Prusia şi Germania). Cu Germania unificată, William I şi Bismarck s-au dedicat politicii interne.

La 23 septembrie 1862, Bismarck a fost numit premier şi devenea liderul de facto al statului prusac, valorificând politic momentele pentru consolidarea puterii sale. A pus bazele sistemului naţional de sănătate (1883), al asigurărilor în caz de accident (1884) şi al sistemului de pensii (1889). În 1885, a găzduit în calitate de organizator conferinţa dedicată perspectivelor pentru Africa, pentru ca ulterior să fie stabilite coloniile germane în Camerun, Togo şi Africa de est şi sud-vest.

1871: A izbucnit Marele Incendiu din Chicago 

Incendiul a distrus 17.500 de clădiri în două zile. Marele Incendiu din Chicago a avut loc începând cu ziua de duminică, 8 octombrie şi până marţi, 10 octombrie 1871 şi s-a soldat cu moartea a sute de persoane şi cu distrugerea a circa 10 km² de zonă construită în oraşul Chicago, Illinois. Cauzele incendiului nu sunt cunoscute.

Deşi a fost una dintre cele mai mari catastrofe din Statele Unite în secolul al XIX-lea, reconstrucţia ce a demarat aproape imediat a făcut din Chicago unul dintre cele mai populate şi mai dezvoltate economic oraşe americane. Pe drapelul oraşului Chicago, a doua stea comemorează incendiul.

1912: A început Primul Război Balcanic

Muntenegru a pornit primul război balcanic, declarând război împotriva otomanilor la 8 octombrie 1912. Grecii au ocupat Salonicul, apoi Albania, Epirul, Macedonia și Tracia au căzut în mâinile aliaților, în timp ce otomanii au fost obligați să apere Constantinopolul. Un armistițiu a fost semnat între Bulgaria (care reprezenta și Serbia și Muntenegru) și Imperiul Otoman la 3 decembrie.

Grecia continuat singură războiul, încercând să cucerească Ioannina, participând totuși la conferințele de pace de la Londra. Tratatul de la Londra a adus sfârșitul primului război balcanic, însă disputele teritoriale au rămas nerezolvate. Ca rezultat, cel de-al doilea război balcanic a urmat repede.

 1923: S-a născut violonistul român Ion Voicu

Virtuozul Ion Voicu a fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius. Instrumentul data din 1702 şi nu era destinat vânzării când a fost remarcat de Voicu la Berna, în 1956, în casa de lutieri Werro.

Impresionat însă de talentul fabulos al tânărului muzician, Henri Werro a acceptat să-i vândă vioara. Cu acest instrument renumit, violonistul Ion Voicu avea să susţină o serie impresionantă de concerte în toată lumea, care i-au adus aprecierea criticii şi presei internaţionale. Ion Voicu s-a născut la 8 octombrie 1923 la Bucureşti, într-o familie de muzicieni. La numai 14 ani, susţinea examenul de admitere la Academia Regală de Muzică, unde, datorită talentului său, intra direct în anul V, absolvind astfel cursurile acestei instituţii în doar doi ani, în loc de şapte. Debutând pe scena Ateneului Român la 18 ani, a fost în curând remarcat de George Enescu, care, impresionat de talentul său, i-a acordat lecţii în vila sa din Sinaia.

După câştigarea premiului „Enescu-Menuhin" în 1946, violonistul a plecat să-şi aprofundeze studiile mai întâi în Elveţia, apoi în Rusia, alături de David Oistrah, cu care a şi legat o prietenie strânsă. În 1956, Ion Voicu începea să cânte la celebra Stradivarius, susţinând concerte alături de Orchestra Filarmonicii pe cele mai prestigioase scene ale lumii precum Royal Albert Hall, Scala din Milano sau Carnegie Hall din New York, interpretând cu virtuozitate marile partituri clasice şi atingând performanţe în lucrări compuse de Bach, Mozart, Mendelssohn-Bartholdy, Paganini, Prokofiev sau Enescu.

Într-o carieră de peste 50 de ani, Ion Voicu a fost distins cu numeroase premii internaţionale, printre care diploma şi medalia de aur a Academiei Franceze, devenind de asemenea membru al Academiei „Arts, Sciences et Lettres", în 1994. Violonistul este cel care a înfiinţat „Orchestra de Cameră Bucureşti", în 1969. A fost, de asemenea, profesor începând cu 1989. S-a stins în anul 1997, fiind considerat de către critica internaţională unul dintre primii cinci violonişti ai lumii.

1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare, poetă şi traducătoare

S-a născut pe 8 octombrie 1947 în București, România. A făcut parte dintr-o familie cu o tradiție culturală bogată, fiind fiica prozatorului Dinu Pillat și a Corneliei Pillat, și nepoata scriitorului și poetului tradiționalist Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat-Brateș.

Scriitoarea Monica Pillat FOTO: Arhivă
Scriitoarea Monica Pillat FOTO: Arhivă

Monica Pillat a urmat studii universitare la Facultatea de limbi germanice, secția engleză-română, absolvind în 1970. Ulterior, și-a continuat studiile obținând un doctorat în literatura comparată în 1978.

A fost implicată în învățământul superior, activitatea sa didactică desfășurându-se mai întâi la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din București între 1970 și 1972, apoi la Catedra de literatură engleză a Facultății de limbi străine a Universității București între 1973 și 2005.

Pe lângă activitatea academică, Monica Pillat s-a dedicat scrisului, excelând în poezie și proză. Printre operele sale notabile se numără: Poezie: „Corăbii” (1970), „Imaginația ecoului” (1981), „Pluralul ca o veghe” (1989), „Sentințe suspendate” (1998), „Dorul de rai” (2005), „Duet în alb” (2016); Proză: „Cei 13 și misterul” (1968), „Corabia Timpului” (1976), „Drumul spre Emaus” (2002), „13 and Mystery. Cei 13 si misterul” (2009), „Invitație la vis - Opt povești vindecătoare” (2014), „Croitorul de cărți” (2019), „Bunicul meu fără mormânt”(2022).

Monica Pillat a adus, de asemenea, contribuții importante în domeniul critică literară, cu lucrări precum „Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A. Poe” și „Ieșirea din contur”, precum și în traduceri din limbile franceză și engleză.

 1967: Revoluţionarul comunist Ernesto Che Guevara şi câțiva dintre apropiaţii lui sunt capturaţi în Bolivia

La 8 octombrie sunt încercuiți în zona râpei Quebrada del Yuro și Guevara ordonă ca grupul să se despartă în două, unul cu bolnavi fiind trimis mai în spate, iar Che, cu ceilalți rămași, rămâne să țină piept trupelor boliviene. După trei ore de lupte Che este capturat împreună cu Simón Cuba Sarabia.S-a predat după ce a fost rănit la picior, iar pușca i-a fost deteriorată de un glonț. La 9 octombrie guvernul bolivian anunță moartea lui Che Guevara în luptă. În același timp sosește în La Higuera colonelul Joaquín Zenteno Anaya și agentul C.I.A. Félix Rodríguez.

Che Guevara FOTO: Arhivă
Che Guevara FOTO: Arhivă

La ora 13 președintele Barrientos dă ordinul de execuție al luptătorilor. Chiar dacă nu și-au justificat niciodată decizia, colaboratorii lui Barrientos cred că îi era teamă de un proces public ce ar fi atras atenția internațională asupra Boliviei, cum s-a întâmplat în cazul lui Régis Debray; el nu voia, de asemenea, ca Che să fie condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, apoi eliberat, ca în cazul lui Fidel Castro.

1970: Scriitorul rus Alexandr Soljeniţîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă – d. 3 august 2008, Moscova, Rusia) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică.

Alexandr Soljeniţîn FOTO: Arhivă
Alexandr Soljeniţîn FOTO: Arhivă

Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reușit să publice o serie de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt: “Arhipelagul Gulag“, “O zi din viața lui Ivan Denisovici” sau “Pavilionul canceroșilor“. “Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești”, Soljenițîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. A fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974, dar s-a întors în Rusia în 1994, după prăbușirea regimului comunist.

2008 A murit George Emil Palade, biolog şi medic american de origine română

S-a născut la Iași, pe 19 noiembrie 1912 și a devenit unul dintre cei mai proeminenți oameni de știință din domeniul biologiei celulare. Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 1974, Palade a lăsat o amprentă semnificativă în lumea cercetării științifice.

Ambii săi părinți au fost profesori. La vârsta de 7 ani, și-a început educația la Școala nr. 33 „Mihail Kogălniceanu” din Iași, iar apoi s-a mutat în Buzău, unde a continuat studiile la Liceul BP Hașdeu. În 1930, s-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din București, absolvind-o în 1940 cu titlul de doctor în medicină.

În 1941, Palade se căsătorește cu Irina Malaxa, fiica industriașului Nicolae Malaxa. Cei doi au emigrat în Statele Unite ale Americii. Acolo, Palade a fost angajat ca cercetător la Universitatea Rockefeller din New York, unde a lucrat sub îndrumarea mentorului său, Albert Claude. Această colaborare a deschis drumul către cercetările sale în domeniul patologiei celulare.

George Palade a revoluționat înțelegerea proceselor celulare, punând bazele cercetării în citologie. Cea mai importantă contribuție a sa a fost elucidarea mecanismelor producției de proteine în celule. A descoperit particule intracitoplasmatice bogate în ARN, numite ulterior ribozomi sau corpusculii lui Palade, unde se realizează biosinteza proteinelor. Această descoperire a fost esențială în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

În 1974, George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru descoperirile sale legate de organizarea funcțională a celulelor, marcând un moment crucial în dezvoltarea științei. Mai târziu, în 1986, i s-a conferit Medalia Națională pentru Știință în biologie în Statele Unite ale Americii.

George Emil Palade a murit pe data de 8 octombrie 2008, la vârsta de 95 de ani.

2009: Herta Muller a primit Premiul Nobel pentru literatură

Premiul Nobel pentru literatură pe 2009 a fost atribuit scriitoarei germane originare din România, Herta Muller (n. 1953), ale cărei scrieri prezintă viaţa sub dictatura comunistă în România.

Herta Muller FOTO: Arhivă
Herta Muller FOTO: Arhivă

Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș) este o scriitoare germană de limbă germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite