8 noiembrie, ziua în care a avut loc prima manifestație anticomunistă din România VIDEO
0La 8 noiembrie 1945 a avut loc în România prima manifestaţie anticomunistă a tineretului PNŢ şi PNL, în Piaţa Palatului Regal. Tot într-o zi de 8 noiembrie s-au născut Alain Delon și Gheorghe Gheorghiu-Dej.
1945: manifestație anticomunistă a tineretului PNȚ și PNL, în Piața Palatului Regal, prilejuită de ziua onomastică a regelui Mihai I
La 8 noiembrie 1945 a avut loc în România prima manifestaţie anticomunistă a tineretului PNŢ şi PNL, în Piaţa Palatului Regal, prilejuită de ziua onomastică a regelui Mihai I
Manifestaţia de la 8 noiembrie 1945 a fost un eveniment politic anticomunist şi pro-monarhist care a avut loc în Piaţa Palatului din Bucureşti, cu ocazia aniversării zilei de nume a regelui Mihai al României. Petrecută în timpul guvernării Petru Groza şi a grevei regale, manifestaţia a fost înăbuşită în sânge de către regimul comunist, soldându-se cu 11 morţi, zeci de răniţi şi sute de arestări.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, evenimentul „a rămas în istoriografia românească drept prima şi una dintre cele mai consistente mişcări de protest îndreptate împotriva regimului comunist şi, în acelaşi timp, în favoarea afirmării ataşamentului faţă de valorile democraţiei liberale şi ale monarhiei”.
Aproximativ 1.100 dintre tinerii pro-monarhişti arestaţi abuziv cu ocazia manifestaţiei au fost ţinuţi în închisoare cel puţin doi ani, fără ca împotriva lor să se fi formulat vreo acuzaţie care să poată fi probată legal într-un regim democratic.
Ameninţarea nelegală, dar credibilă, asupra vieţilor lor, a fost folosită ca „monedă de schimb” în lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, prin care Regele Mihai a fost constrâns, prin ameninţare cu arma şi şantaj, să semneze un act neconstituţional de abdicare şi să plece într-un exil forţat ce a durat 50 de ani.
1810: s-a născut Vasile Sturdza, politician român
Între 1858 și 1859, Vasile Sturdza este membru al căimăcămiei de trei împreună cu Ștefan Catargiu și Anastasie Panu și luptă pentru unirea Principatelor Române.
1847: s-a născut Bram Stoker, autor britanic
Abraham „Bram” Stoker a fost un scriitor irlandez, cunoscut în primul rând prin romanul „Dracula“.
Stoker nu a călătorit niciodată în estul Europei, locul în care se desfășoară acțiunea romanului, însă timp de șapte ani s-a dedicat unui studiu intens de cercetare a folclorului european și a poveștilor mitologice cu vampiri.
De asemenea, s-a întâlnit cu scriitorul maghiar Armin Vambery, cel care i-a povestit despre poveștile misterioase ale Carpaților, care au ajutat la crearea peisajului horror din roman. Povestea contelui Dracula a fost inclusă în multe genuri literare.
1960: John F. Kennedy este ales cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, învingându-l pe vicepreședintele în exercițiu Richard Nixon
Pe 8 noiembrie 1960, Kennedy a fost ales al 35-lea președinte al SUA, ca primul președinte catolic de origine irlandeză, cu cea mai mică diferență de voturi din istorie: 34.220.984 pentru Kennedy contra 34.108.157 pentru Nixon.
1869: s-a născut Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei
Niculae Paulescu reuşise să descopere leacul pentru diabet încă din anul 1916, când a izolat substanţa pe care a numit-o pancreină (insulina), injectând extractul său în vena jugulară a unor câini diabetici, iar rezultatul a fost spectaculos: glicemia lor patologică a revenit temporar la normal.
Izbucnirea Primului Război Mondial a oprit cercetările, Nicolae Paulescu fiind nevoit să plece pe front. După terminarea războiului, savantul român şi-a definitivat cercetările şi le-a prezentat în faţa colegilor, în premieră, în sesiunea din data de 23 iulie 1921 a Societăţii de Biologie. Concomitent, a publicat o serie de articole în reviste de specialitate.
În vara anului 1922, ortopedul Fred Grant Banting şi studentul Charles Herbert Best au publicat descoperirea unei substanţe active în regularea glicemiei, pe care au intitulat-o insulină. Era, practic, aceeaşi substanţă pe care o patentase Nicolae Paulescu în România cu peste un an mai devreme.
Cei doi au amintit în articolul de prezentare activitatea românului Paulescu, însă s-au bazat pe o traducere incorectă a articolelor din Archives Internationales de Physiologie şi au declarat că injecţiile propuse de român nu ar avea efect.
Un an mai târziu, în 1923, comitetul pentru acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină îi recompensează pe Frederick G. Banting şi John Macleod pentru demonstrarea primului tratament eficace pentru diabet la om.
Nicolae Paulescu a murit de cancer în anul 1931 şi nu s-a împăcat niciodată cu pierderea injustă a Premiului Nobel pentru Medicină.
1901: s-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul șef de stat comunist
Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a născut într-o familie de muncitori bârlădeni, tatăl era Tănase Gheorghiu și mama sa, Ana. La vârsta de doi ani a fost înfiat de unchiul său Nicolae Gheorghe Ionescu din Moinești, Bacău .
După terminarea școlii a lucrat la o fabrică de cherestea, la o țesătorie, iar apoi s-a angajat la meșteri dogari din Piatra Neamț și Moinești. S-a calificat în meseria de electrician la societatea petrolieră „Steaua Română” Moinești, iar apoi a lucrat la atelierele CFR Galați. A participat la greva generală a muncitorilor din Valea Trotușului, în anul 1920.
Între anii 1919 și 1921 a lucrat ca electrician la Câmpina, după care s-a întors la Galați, unde s-a angajat ca electrician la o stație de triaj. Transferul de la stația din Galați la stația de triaj din orașul Dej (ca urmare a acuzației de „agitație comunistă”) i-a adus și supranumele „Dej”. De-a lungul timpului, i se va spune „Machiavelli al Balcanilor” pentru că avea o „formidabilă capacitate de intrigă și manipulare”, scrie wikipedia.
Literatura de specialitate încearcă să descifreze unul din cele mai mari secrete ale serviciilor comuniste: dacă Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost iradiat de ruşi. Istoricii care au consultat documente oficiale vorbesc de faptul că predecesorul lui Nicolae Ceauşescu devenise un pericol pentru ruşi, motiv pentru care l-au înlăturat.
Dej era cunoscut ca omul care a dat afară ruşii din ţară şi care încerca să ofere o independenţă României vizavi de URSS. Istoricii spun că lui Gheorghe Gheorghiu-Dej i s-a semnat sfârşitul în timpul unei vizite de la Varşovia, ocazie cu care i s-a montat sub scaun un dispozitiv care l-a iradiat. Faptul că moartea sa nu este întâmplătoare o dovedeşte şi faptul cum l-au tratat medicii, care i-au recomandat liderului comunist expunerea la soare, fapt care i-a grăbit sfârşitul.
A murit pe 19 martie 1965. Conform fişei sale clinice, publicată de Historia, „În a doua jumătate a lunii ianuarie 1965, tov.Gheorghe Gheorghiu Dej a prezentat semnele unei afecţiuni pulmonare cu tuse şi expectoraţii reduse sero-muco-sanghinolente. Examenul sputei nu a arătat nimic deosebit (...) La 2 martie 1965 (...) s-a stabilit diagnosticul de neoplasm pulmonar şi hepatic (...) În ziua de 19 martie, după ora 16, starea bolnavului s-a înrăutăţit brusc, bolnavul a întrat în comă şi a încetat din viaţă la ora 17,43"!
Apărut pe prima pagină a ziarului Scânteia, buletinul medical al "bolnavului nr. 1 al României", pacientul "de partid şi de stat" Gheorghe Gheorghiu-Dej, era semnat de elita medicinii din acele timpuri.
1935: s-a născut Alain Delon, actor francez
Alain Delon este un simbol al industriei cinematografice. În 1985, a câștigat Premiul César pentru cel mai bun actor pentru interpretarea sa din Notre histoire (1984). În 1991, a primit Legiunea de Onoare a Franței. La cel de-al 45-lea Festival Internațional de Film de la Berlin, a câștigat Ursul de Aur de Onoare. La Festivalul de Film de la Cannes 2019, a primit Palme d'Or de onoare.
Alain Delon a jucat în peste 80 de filme, sub îndrumarea unora ca Michelangelo Antonioni, Luchino Visconti, Jean-Pierre Melville şi Jean-Luc Godard, şi alături de actori precum Romy Schneider, Jean Gabin, Yves Montand şi Lino Ventura.
În urmă cu un an, Alain Delon i-a cerut fiului său să-l ajute cu sinuciderea asistată.
1998: a murit Jean Marais, actor francez
Jean Marais a fost un actor, ceramist, pictor și sculptor francez.
În afara prezenței sale filmice de calitate, Jean Marais a fost de asemenea un remarcabil actor de scenă cunoscut datorită prezenței sale pe scenele cunoscutelor Théâtre de Paris, Théâtre de l'Atelie și Comédie Francaise, printre altele.
Marais a primit numeroase premii internaționale și recunoașteri pentru contribuția sa la arta filmului, incluzând Legiunea de onoare decernată în 1996.
Se încarcă comentariile...
