6 septembrie, ziua în care evreii au fost obligați să poarte o insignă galbenă cu Steaua lui David VIDEO
0În anul 1941, naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de șase ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David, ca semn distinctiv. Tot într-o zi de 6 august au murit Valeria Seciu, Grigore Gheba și Luciano Pavarotti.
1817: s-a născut Mihail Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu a fost om politic, istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, membru fondator al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Academiei Române. Colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cei doi bărbaţi de stat au întocmit împreună un amplu plan de reforme ce vor pune bazele constituirii statului român modern. Preşedinte al Consiliului de miniştri, titular la Ministerul de Interne şi Ministerul de Externe, Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat ai generaţiei sale.
În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România îşi cucereşte Independenţa de stat. Personalitate cu vastă experienţă politică şi diplomatică, a fost unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Liberal. Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti. În acest sens a fondat revista „Dacia literară”, iar în articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor paşoptişti, punând astfel bazele curentului paşoptist din literatură. Drept recunoştinţă pentru contribuţia sa la dezvoltarea culturii, a fost ales preşedinte al Academiei Române.
Mihail Kogălniceanu a murit la Paris în timpul unei operaţii şi a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Locul său de la Academie a fost luat de Alexandru Dimitrie Xenopol, care spunea despre Kogălniceanu: „A umplut cu înalta lui personalitate mai bine de 50 de ani din istoria neamului românesc. Ar fi trebuit să se nască în sânul unei mari împărăţii şi să conducă destinele ei“.
1863: primul metrou din lume
La Londra, a intrat în funcțiune, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km.Tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi.
1940: sub presiunea lui Ion Antonescu, Regele Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său, Mihai
Începe cea de-a doua domnie al lui Mihai (1940-1947), sub dictatura lui Ion Antonescu.
1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.
În Germania nazistă, ca urmare a legilor rasiale, Wilhelm Frick le-a impus evreilor să poarte în piept o stea galbenă cu șase colțuri, ca semn distinctiv.
La 3 septembrie 1941 Cabinetul ministerului de Interne al României a emis un ordin prefecților de județe că evreii sunt obligați a purta ca semn distinctiv, „Steaua lui David” (steaua galbenă), cusută pe haină, în partea stângă a pieptului.
În urma întâlnirii pe care Wilhelm Filderman, care deținea funcția de președinte al Uniunii Comunităților Evreiești, a avut-o cu Ion Antonescu la 10 septembrie 1941, mareșalul a anulat ordinul, totuși în Moldova, Cernăuți și Transnistria evreii au fost siliți să poarte semnul distinctiv.
1997: la Londra au loc funeraliile Prințesei Diana
La peste un sfert de secol de la moartea Dianei, teoriile că a fost omorâtă sunt încă prezente. Apropiați ai prințesei, foști angajați și persoane publice susțin acest lucru. Unul dintre cei mai apreciați avocați britanici, Michael Mansfield a spus recent că sunt multe întrebări fără răspuns cu privire la moartea Dianei și a insistat că moartea prințesei nu a fost un accident.
În noaptea de 30 spre 31 august 1997, Diana și iubitul ei, Dodi Al Fayed, fiul miliardarul egiptean Mohamed Al Fayed, au plecat cu o mașină de la hotelul Ritz din Paris. În autoturism se mai aflau şoferul Henri Paul şi bodyguard-ul Trevor Rees-Jones.
Un grup de fotografi a urmărit maşina în zona Place de la Concorde, apoi în pasajul Pont de l'Alma. Șicanat de paparazzi, Henri Paul nu a mai putut controla mașina și a intrat cu o viteză de 180 km/h într-un pilon al tunelului.
Dodi şi Henri Paul au murit pe loc, Diana şi bodyguard-ul Trevor Rees-Jones erau încă în viaţă la sosirea ambulanţei. Diana a fost transportată la spital, unde medicii au constatat că avea o hemoragie internă gravă. S-a încercat de câteva ori resuscitarea ei, iar la ora 4.00 dimineaţa de 31 august 1997, a fost declarat oficial decesul.
Ştirea că prinţesa Diana a murit a şocat oameni de pe întreg mapamondul. Peste un milion de buchete de flori au fost duse la poarta palatului unde locuise Lady Diana. Funeraliile au avut loc la 6 septembrie 1997 şi au fost urmărite de milioane de oameni din întreaga lume, fiind transmise de toate televiziunile. Diana a fost înmormântată în capela familiei Spencer de la Althorp.
2004: a murit Grigore Gheba
Culegerile sale de probleme şi exerciţii la matematică le-au dat dureri de cap multor elevi. Pe alţii, dimpotrivă, i-au luminat. Oricum, „matematica de Gheba“ a făcut istorie şi s-a răspândit în bibliotecile a milioane de români.
Grigore Gheba a venit pe lume pe 15 august 1912, în casa părintească, ultima de la marginea satului Poieniţa, din comuna vrânceană Dumitreşti. Departe de el însă gândul că ziua naşterii sale ar fi fost vreo sărbătoare în familie, mai mult decât semnificaţia datei în calendar. Gheba nu şi-a închipuit că ar fi fost un copil prea dorit, aşa cum mărturisea în cartea sa autobiografică, „Între viaţă şi moarte“, fiind al cincilea băiat – în total au fost şapte fraţi – dintr-o familie tare nevoiaşă şi, unde mai pui, cu un tată bolnav, suferind mai degrabă „de-o manie fără leac“.
Când nu se ţinea de şotii, purta pe umeri responsabilitatea oricărui copil crescut la ţară. Trebuia să meargă cu vaca la păscut, apoi să adune vreascuri din pădurea care începea unde se termina casa sa, să culeagă corcoduşe şi ierburi, pentru animale. Apoi, vlăguit de muncă, pleca la şcoală. „Casa noastră era ultima din marginea satului şi, în drumul meu spre şcoală, cale de trei kilometri, treceam în mare viteză de-a lungul gardurilor şi, cu un băţ, le făceam să ţăcănească ca o mitralieră, astfel că zgândăream toţi câinii satului. Nu mă mulţumeam cu atât, mă opream şi la stână, pentru a mă lupta cu dulăii, împreună cu un alt coleg, o altă puşlama, care, oricum, nu mă întrecea în năzdrăvănii“, povestea Grigore Gheba în cartea sa, scrisă în 1993, când avea 81 de ani.
Când războiul forţa tot mai tare graniţele ţării, Gheba trebuia să lupte. În plus, după căsnicie, toţi cei cinci fraţi ai soţiei sale s-au stins, unul după altul, de tumoare cerebrală. La ultimul copil, părinţii Lilicăi n-au mai rezistat şi au murit amândoi în acelaşi an. „A fost cea mai mare tragedie de familie pe care a cunoscut-o judeţul Vrancea“, scria Gheba în „Între viaţă şi moarte“.
În 1941, pe peronul gării din Râmnicu Sărat, Gheba îşi ia rămas bun de la familie. Pleacă pe front, să lupte alături de trupele germane, având sentimentul vremurilor grele şi nesigure care vor urma.
Pe câmpul de luptă, ştia că nu există dreptate decât cu arma. Totuşi, ceva nu-l lăsa să rămână indiferent în faţa crimelor comise de nazişti. În oraşul Dubăsari din Transnistria, acolo unde armata lui Hitler avea un lagăr de exterminare pentru evrei, trăieşte primul şoc al războiului. „Am văzut femei şi copii împuşcaţi, ce cădeau în gropile făcute de ei. Copiii continuau să ţipe în groapă. Călăii erau îmbrăcaţi în haine negre, cu panglici roşii la chipiu şi la veston, penru a fi cât mai fioroşi“, povestea soldatul pe care astfel de imagini îl ţineau treaz nopţile.
2007: a murit Luciano Pavarotti
Dintr-o familie modestă, fiu de brutar, Luciano Pavarotti a văzut lumina zilei pe 12 octombrie 1935 şi se spune că a ţipat atât de tare la naştere că toată lumea a prezis că va fi cântăreţ.
Dar nu se gândea nimeni că cel supranumit "Big Luciano" va ajunge atât de mare, atât la propriu, cât şi la figurat.
Pavarotti a debutat la vârsta de 26 de ani, iar cu rolul din opera lui Donizetti „Fiica regimentului”, interpretat in 1972 la Metropolitan Oper din New York, a avut 17 bisuri, un record pentru celebra scenă.
Tenorul a cântat dincolo de scena tradiţională de operă, popularizând arta lirică pe stadioane şi arene sportive. Concertele pe care le-a susţinut singur sau alături de tenorii Placido Domingo şi José Carreras ori alături de artiştii invitati la celebrele show-uri „Pavarotti and Friends” au atras milioane de spectatori, miliarde de telespectatori şi au contribuit la vânzarea a aproximativ 100 de milioane de albume, un record pentru muzica clasică.
Pavarotti şi-a dorit „să moară la el acasă”, într-o casă frumoasă de ţară, înconjurată de câmpii şi verdeaţă”, din apropiere de orasul său natal, Modena, din nordul Italiei.
2021: a murit Jean-Paul Belmondo
Actorul francez Jean-Paul Belmondo a murit pe 6 septembrie la vârsta de 88 de ani. În ultimii ani, după ce a suferit un AVC în 2001, sănătatea lui a fost în centrul atenţiei.
Belmondo, un clasic al Noului Val Francez, care a colaborat cu regizori precum Jean-Luc Godard şi Phillippe de Broca, a devenit celebru în cu filmul ”Cu sufletul la gură/ A bout de souffle”, de Jean-Luc Godard, din 1960.
Sinonim al expresiei ”French cool”, este cunoscut şi pentru rolurile din filmele franceze cu gangsteri, precum ”Classe tous risques” (1960), de Claude Sautet, şi ”Borsalino” (1970), de Jacques Deray.
Printre titlurile sonore din filmografia starului francez, care alegea de multe ori să interpreteze el însuşi scene care ar fi presupus dublajul unui cascador, se află pelicule precum ”Panică în oraş/ Peur sur la ville” (1975), de Henri Verneuil şi două filme regizate de celebrul Claude Lelouch - romanţa în stil hollywoodian ”Un bărbat care îmi place/ Un homme qui me plaît” (1969) şi drama ”Viaţa unui copil răsfăţat/ Itinéraire d'un enfant gâté” (1988).
Belmondo a jucat şi rolul unui membru al Legiunii Franceze într-un film din seria ”James Bond”, thrillerul ”Casino Royale” din 1967.
2022: a murit Valeria Seciu
Născută la București, Valeria Seciu a absolvit în anul 1964 Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică. După absolvirea facultății a debutat pe scena Teatrului Național din Capitală cu rolul Veronica Micle, în spectacolul „Eminescu“, în regia lui Sică Alexandrescu. În anul 1978 s-a angajat la Teatrul Mic din București.
Printre spectacolele în care a jucat de-a lungul carierei se numără „Maestrul şi Margareta“, „Cerul înstelat deasupra noastră“, „Menajeria de sticlă “, „Hamlet“, „Cui i-e frică de Virginia Wolf? “, „Idiotul“, „Enigma Otiliei“ și „Valiza cu fluturi“. Marea actriță a murit la 6 septembrie 2022.
Se încarcă comentariile...
