6 martie: 78 de ani de la instaurarea oficială a regimului comunisto-bolşevic în România
0Petru Groza a fost cel care a girat, din postul de prim-ministru al României, instaurarea regimului comunist şi politicile represive.
1475: S-a născut Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect și poet italian
Este recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist.
Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504, grație grupurilor statuare Pietà și David, dobândise deja renumele de sculptor atât la Roma cât și la Florența. Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504, grație grupurilor statuare Pietà și David, dobândise deja renumele de sculptor atât la Roma cât și la Florența.
Una dintre primele sale lucrări de pictură și chiar unul dintre puținele tablouri ale artistului - Michelangelo făcând mai ales pictură murală în tehnica affresco - este „La Sacra Famiglia“ (Sfânta Familie).
Decorarea pereților altarului din Capela Sixtină - o suprafață măsurând 17 metri în lungime și 13 metri în lățime - reprezintă Judecata de Apoi. Michelangelo realizează primele schițe în anul 1534 și se apucă de pictat în vara anului 1536, pentru a termina fresca în toamna anului 1541. Actul final al istoriei omenirii este înfățișat ca o înspăimântătoare tragedie cosmică, umanitatea apare disperată și îndurerată, cutremurată de perspectiva condamnării veșnice
1835: S-a născut generalul, matematicianul şi istoricul Ştefan Fălcoianu.
A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București (1856), după care, în perioada 1860-1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a trimis în Franța pentru a urma cursurile Școlii Imperiale de Aplicații de Stat Major și ale Școlii Politehnice din Paris, fiind atașat pe lângă Statul Major al Armatei Franceze. În anul 1864 a fost șef de cabinet al ministrului de Razboi Savel Manu. A îndeplinit numeroase alte funcții de răspundere în cadrul armatei române: profesor la Școala Militară de Ofițeri, ajutor al șefului Directiei Stabilimentelor de Artilerie, șef de stat major al Diviziei 1 Militare Teritoriale. În ianuarie 1869 este numit secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice, iar în perioada 5 mai 1876 - 5 aprilie 1877 este director general al Poștelor si Telegrafului. În timpul Razboiului de Independență de la 1877, revine în rândurile armatei și îndeplinește funcția de director general al Administrației Centrale a Ministerului de Război, iar la data de 20 octombrie 1877 este numit șef al Statului Major al Armatei Române de Operații. În anul 1883 este avansat la gradul de general de brigadă.
Ca șef al Marelui Stat Major și ministru de Război (1884-1886), a avut un rol semnificativ în perfecționarea sistemului de apărare a Romaniei, în elaborarea și aplicarea Legii asupra organizării comandamentelor militare (1882). Acesta este autorul lucrării „Istoria razboiului din 1877-1878, ruso-romano-turc”.
1853: Opera Traviata, de Giuseppe Verdi are premiera la Veneția
Premiera a avut loc la „Teatro la Fenice” din Veneţia (libretul – Francesco Maria Piave). Opera în trei acte şi patru scene este bazată pe romanul „Dama cu camelii”, de Alexander Dumas – fiul, publicat în 1848. Giuseppe Verdi a văzut versiunea scenică la teatrul Vaudeville, în timpul şederii sale la Paris în 1851-1852, şi a cerut colaboratorului său Francesco Maria Piave să scrie un scenariu.
1866: S-a născut Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist
A studiază mai întâi la Conservatorul din București (1880-1885), apoi la Conservatorul de la Paris, unde îi are ca profesori pe E. Pessard (armonie), Theodore Dubois (contrapunct), Charles-Marie Widor (compoziție) și, în sfârșit , la Schola cantorum din Paris.
Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în țară, Dumitru Georgescu-Kiriac, pune bazele Societății corale „Carmen" (1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în același timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou și ansamblu coral la Conservatorul bucureștean.
A descoperit și popularizat în întreaga țară valorosul colind tradițional romȃnesc „O, ce veste minunată!“.
În anul 2015, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea Coralei Bărbătești „D.G. Kiriac“, a fost lansat albumul discografic Corala D.G.Kiriac, a fost publicat volumul „Trăim prin muzică-Corala D.G.Kiriac“, autor George Paraschivescu, iar la Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești, membrii coralei au susținut un spectacol aniversar, alături de invitații lor.
1897: A intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători
Pe 6 martie 1897 a fost adoptată Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Conform legii, repausul era acordat o jumătate de zi, duminică dimineaţă, şi 14 sărbători pe an. În cazul întreprinderilor industriale, Camera de Comerţ trebuia să decidă excepţiile. Legea a fost propusă de premierul de atunci al României, Vasile Lascăr, şi susţinută de primarul Capitalei, Barbu Ştefănescu Delavrancea.
În 14 aprilie 1910, legea a fost modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice.
Excepţie făceau brutăriile, care lucrau în toate zilele săptămînii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă.
1907: Apogeul răscoalei ţărăneşti din Moldova
Izbucnită la 8/21 februarie 1907 în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, denumire ce întruchipa generic toate privaţiunile şi suferinţele ţărănimii, răscoala ţărănească avea să cuprindă mare parte din judeţele Moldovei, cu un apogeu între 6/19 şi 9/22 martie. Unda de şoc a revoltei a ajuns, apoi, în Muntenia şi Oltenia, îndeosebi în judeţele Râmnicu-Sărat, Buzău, Teleorman, Vlaşca, Olt şi parţial în Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.
Primele mişcări ţărăneşti mai însemnate au avut loc în judeţele Dorohoi şi Iaşi între 22 februarie-23 februarie, iar începând din 28 februarie, ţăranii au pornit deschis la luptă împotriva moşierilor. Cete de ţărani au ocupat Podu Ilioaiei şi Târgu Frumos din judeţul Iaşi
1920: S-a născut actorul Ernest Maftei
S-a născut în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. A studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași.A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a făcut în filmul „Răsună valea”.
Actorul a fost căsătorit o singură dată și a avut un fiu, Gheorghe (Gheorghiță) Maftei care este un artist plastic cunoscut.
A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români.
Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.
A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR 2.
Filmografia sa este impresionantă și cuprinde zeci de filme. A scris volum de poezii și o piesă.
1933: S-a născut actriţa Margareta Pogonat
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959. Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara) și cinematografică (debut în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu). Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 (Drum în penumbră, regia Lucian Bratu) și 1973 (Zestrea, regia Letiția Popa și Dragostea începe vineri, regia Virgil Calotescu).
Desfășoară activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare: „Spiru Haret“ și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria.
În anul 2009, a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate.
1939: A murit, la Cannes, Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
A fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între 1925 și 1939, prim-ministru al României (1938-1939).
Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București. Ca recunoaștere a meritelor sale în procesul unificării, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18/31 decembrie 1919, să ocupe scaunul (rămas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din România întregită. Învestitura și înscăunarea au avut loc a doua zi. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică. Patriarhul Cristea a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și, în cel din urmă an al vieții, în împrejurări deosebit de grele, prim-ministru, între 10 februarie 1938 și 6 martie 1939, dată la care a murit. Decesul a survenit la Cannes (Franța), unde plecase pentru tratament medical. Trupul neînsuflețit al patriarhului a fost înmormântat în Catedrala Patriarhală din București.
1945: Instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza, primul guvern din istoria României cu majoritatea formată din membri ai PCR
La Conferința de la Ialta din 4 - 11 februarie 1945, Marile Puteri au hotărât intrarea definitivă a României în sfera de influență sovietică. Ca urmare, Frontul Național Democrat a pornit un asalt pentru răsturnarea guvernului. S-a acționat pentru preluarea prefecturilor și primăriilor și s-au organizat manifestații și lupte de stradă. Pentru a avea susținere publică, FND și-a atras de partea lui țăranii, cărora li se promitea înfăptuirea reformei agrare prin împroprietărirea țăranilor și confiscarea moșiilor.
România se afla într-o mare criză politică. În ziua de 26 februarie 1945 a sosit la București Andrei Vîșinski , adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, care într-o audiență la regele Mihai, i-a impus șefului de stat român demiterea imediată a generalului Rădescu și a exercitat puternice presiuni asupra regelui, adoptând o atitudine agresivă, izbind cu pumnul în masă, trântind ușa. Pe 2 martie, Mihai I l-a însărcinat pe Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor, să alcătuiască lista noului guvern. În audiențele de la Palat, Maniu și Brătianu s-au opus categoric, afirmând că aducerea la putere a acestui guvern „ar echivala cu o condamnare la moarte a democrației în România”. În cele din urmă, regele a cedat, iar pe 6 martie 1945 a acceptat lista prezentată de Petru Groza.
1948 - S-a născut cântăreţul de muzică populară Gheorghe Turda
S-a născut în localitatea Săpânța, din județul Maramureș. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1966-1973). A fost un student eminent. Încă din anii studenției s-a impus ca interpret, prin calitățile deosebite ale timbrului său vocal, bogăția și valoarea repertoriului ales. A interpretat și arii din operă și operetă. Din 1973 este licențiat în artă, specialitatea muzică clasică.
În același an, după absolvire a devenit prim solist al ansamblului artistic „Rapsodia română”, în cadrul căruia a activat până în 1991, anul desființării ansamblului.
În 1991 a fost angajat la Ministerul de Interne, direcția pentru cultură, artă și sport.
Începând din 1966 a colaborat până în prezent cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară.
În anul 2002, a primit virtutea militară în grad de cavaler cu însemn pentru militari; conferită de președinția României.
1958: S-a născut compozitorul, pianistul şi dirijorul George Natsis
George Natsis, unul dintre cei mai buni compozitori și muzicieni din Romania, s-a născut pe 6 martie 1958, la București. Membru al Big Band-ului Radio, Natsis a absolvit Academia de Muzică „C. Porumbescu”, secția pian, în 1981.
Este absolvent al Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” (astăzi Universitatea Națională de Muzică București), pian principal (1981).
A întreprins turnee în ţară şi în străinătate şi a colaborat cu nume mari ale muzicii pop româneşti. Din 1993, este pianist al Big-Bandului Radiodifuziunii Romane. A semnat orchestraţii, aranjamente şi direcţia muzicală pentru emisiuni de televiziune. A fost aranjorul multor albume ale unor artişti consacraţi, precum Ştefan Hrusca, Ovidiu Lipan („Visul toboşarului”, „Getica”) şi Gheorghe Zamfir. George Natsis a compus muzica de generic pentru emisiuni TV – „Ora 1 a venit” – Tele 7 abc, „Muzica e viaţa mea” – România 1, „Cerbul de aur” (festival internaţional) – România 1 şi muzica de film pentru pelicula „Divorţ din dragoste” – regia A. Blaier.
Activitatea compoziţională a lui George Natsis a fost răsplătită, începând cu anul 1985, cu numeroase premii în festivaluri dedicate muzicii pop şi jazz.
1969 - S-a născut actriţa Ilinca Goia
Între anii 1987–1990 a fost membră a trupei de teatru studențesc Podul, condusă de profesorul Cătălin Naum. A absolvit Academia de Teatru și Film I.L. Caragiale din București în 1992 la clasa profesorului Florin Zamfirescu. A urmat un stagiu de pregătire la Universitatea și Teatrul Old Globe din San Diego (SUA), primind ulterior o bursă de studii la Academia Americană de Music-Hall și Artă Dramatică (AMDA) din New York, unde a absolvit în 1996.
Bogata sa experiență profesională cuprinde spectacole în teatre de repertoriu din San Diego - Civic Light Opera, Repertory Theatre și București: Teatrul "C.I.Nottara", Teatrul Român-American "Eugene O'Neill" și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, sub semnătura unor importanți regizori.
De asemenea, biografia profesională a actriței cuprinde o bogată activitate cinematografică și de televiziune, unde a interpretat numeroase roluri principale sub bagheta unor regizori de prestigiu dintre care: Dan Pița, Andrei Blaier, Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Oprițescu, Malvina Urșianu, Ted Nicolau, Patrick Lissener, Viorel Sergovici, Valentin Hotea, Dinu Cernescu, Dominic Dembinski, Silviu Jicman. A primit, în naul 2014, premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, pentru „Hedda Gabler”.
1989 - A murit istoricul şi publicistul Vasile Netea
A fost un scriitor, istoric român, cercetător al istoriei Transilvaniei. A publicat 40 de cărți, în mare parte din ele abordând subiectul său preferat, Ardealul, dedicându-i acestuia toată puterea sa de muncă.
În 1947, Universitatea din București îi acordă titlul de Doctor în Științe Istorice, cu mențiunea „magna cum laude".
1991 - A murit medicul Ionel S. Pavel, fondatorul diabetologiei românești
Principale domenii de activitate au fost diabetul și fiziopatologia biliară. Este considerat fondatorul diabetologiei românești. În 1939 profesorul universitar dr. Ion Pavel inițiază „Registrul de Diabet”. În 1944 publică monografia Le Diabète, prima de acest gen din România și printre puținele publicate în lume, pentru care primește în 1946 premiul Academiei de Știință de la Paris. În 1941, la Spitalul Cantacuzino, el înființează Centrul antidiabetic care ulterior se transformă în Clinica de diabet, iar centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colțea la Spitalul Cantacuzino.
2018: A murit Sir John Edward Sulston, biolog, care a câştigat Premiul Nobel
A obținut premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2002, împreună cu colegii săi biologul sud-african Sydney Brenner şi biologul american Robert Horvitz.
Sir John Edward Sulston CH FRS MAE a fost un biolog și cadru universitar britanic care a câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru munca sa asupra descendenței celulare și a genomului viermelui Caenorhabditis elegans în 2002, împreună cu colegii săi Sydney Brenner și Robert Horvitz.
1953 - S-a născut scriitorul Jan Kjaerstad
Este laureat al Premiului pentru Literatură al Consiliului Nordic pentru trilogia „The Seducer”, „The Conqueror” şi „The Discoverer”, tradusă în engleză, franceză, germană, daneză, suedeză, maghiară.
Se încarcă comentariile...
