31 august: 26 de ani de la moartea Prințesei Diana, în urma unui grav accident de mașină la Paris
0Tot pe 31 august a murit poetul Baudelaire, s-au născut actorii Richard Gere și Ioan Gyuri Pascu și este sărbătorită ziua limbii române.
31 august 1867: A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez
Charles Baudelaire a fost precursor al simbolismului şi modernismului. Unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă”.
La nici o lună de la publicarea sa, pe 25 iunie 1857, volumul „Florile Răului“ a fost acuzat de „ultragiu la morala publică şi religioasă”.
Procesul s-a soldat cu o dublă condamnare, a poetului şi a celor doi editori. Şase poeme au fost interzise până în 1949, când verdictul din 1857 a fost anulat.
Opera sa a influenţat generaţii de poeţi francezi.
Charles Baudelaire a murit în 1867 din cauza sifilisului.
31 august 1895: Contele german Ferdinand von Zeppelin a patentat Zeppelinul
Von Zeppelin este cel care a construit aparatul aeropurtat care îi poartă numele. Contele Ferdinand von Zeppelin, unul dintre pionierii aeronauticii mondiale, fiind militar de carieră.
În 1891, s-a retras din armată cu gradul de general-locotenent şi a fondat o fabrică de aerostate la Friedrichshafen, încercând să pună în aplicare planurile sale de a construi un dirijabil propulsat de motoare.
La 2 iulie 1900, primul dirijabil construit după aceste planuri, LZ-1, a zburat deasupra lacului Konstanz, lângă Friedrichshafen din sudul Germaniei. Zborul nu a fost un succes deplin şi Ferdinand von Zeppelin a fost forţat să-şi oprească munca pentru construirea acestor aparate, la vremea respectivă. Următorul dirijabil, LZ-3, a fost primul Zeppelin de succes, prin zborul care a avut loc la 9 octombrie 1906.
31 august 1897: Thomas Edison a obținut un patent pentru inventarea kinetoscopului, strămoșul proiectorului cinematografic.
Kinetoscopul este aparatul care redă imagini în mişcare din lumea reală obţinute cu ajutorul unui kinetograf, mai pe înţeles un aparat de filmat cu suport fexibil de 35 mm cu perforaţii.
Kinetoscopul este inventat şi realizat de Edison în anul 1890 şi prezentat pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Chicago. Pentru a crea senzaţia de mişcare, foloseşte un tambure dinţat cu rotaţie sacadată imprimată de un sistem de transport sacadat, astfel că fiecare imagine va sta în faţa vizorului un anumit timp pentru a fi percepută, după care obturatorul o va acoperi făcând posibilă aducerea următoarei. Deplasare se făcea cu o frecvenţă de 46 imagini pe secundă.
31 august 1921: Actul de naștere al insulinei, descoperită de medicul român Nicolae Paulescu
Nicolae Paulescu, medic român, a publicat, pe 31 august 1921, un studiu referitor la descoperirea unui hormon antidiabetic, numit de el “pancreina”. Studiul a apărut în revista “Archives Internationale de Physiologie”, tiparita la Paris si la Liege, si poate fi considerat actul de nastere al insulinei.
Peste un an, Paulescu primea de la Ministerul Industriilor şi Comerţului din ţară brevetul de invenţie „Pancreina şi procedura fabricaţiei sale”. În acest act oficial se preciza: „Dau acest nume substanţei active descoperite de mine în extractul de pancreas. Această substanţă are proprietatea remarcabilă ca, atunci când este injectată unui animal diabetic, să producă o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a hiperglicemiei...” şi „Pentru ca pancreina să fie întrebuinţată cu folos în tratamentul diabetului la om, ea trebuie să fie preparată în mari cantităţi, ceea ce necesitează un mare capital. Revendic invenţiunea produsului organic pancreanina, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a simptomelor diabetului”.
Totuși, în 1923, Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei a fost atribuit canadienilor F.G. Banting si J.J.R. MacLeod.
În acest context, mulţi specialişti au remarcat nedreptatea făcută savantului român. Fiziologul scoţian Ian Murray a lansat o campanie internaţională pentru corectarea acestei situaţii. În 1969, lui Paulescu i-au fost recunoscute meritele de către profesorul A.W.K. Tiselius, vicepreşedinte al Fundaţiei Nobel, pentru descoperirea insulinei. Nicolae Paulescu nu a mai apucat însă să se bucure de recunoştinţa internaţională, el încetând din viaţă pe 19 iulie 1931.
31 august 1931: Legionarul Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat
Cariera politică a lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul extremei drepte naţionalist creştine din România interbelică, a intrat într-o nouă etapă în anul 1931, la Neamţ, unde a fost ales pentru pentru prima oară deputat.
În august 1931, la un an de la înfiinţarea partidului Garda de Fier şi la patru ani de la înfiinţarea mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu a devenit pentru prima dată parlamentar, ca deputat de Neamţ.
„Căpitanul”, cum i se spunea lui Corneliu Zelea Codreanu a fost ales atunci cu 11.300 voturi valid exprimate. Istoricii menţionează că pentru a-i atrage pe ţărani la ideologia sa şi pentru a le obţine voturile, Codreanu vizita satele îmbrăcat în costum naţional şi călare pe un cal alb, urmând tipicul manifestaţiilor teatrale, de paradă, de care se folosea propaganda nazistă în Germania.
În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în județul Tutova, cu 5.600 de voturi. În 1938, a fost asasinat, alături de alți 13 legionari, în timpul detenției, la ordinul regelui Carol al II-lea.
31 august 1944: Este repusă în funcțiune Constituția din 1923
Prin Înaltul Decret Regal nr. 1620 din 1944, semnat de Regele Mihai, este repusă în funcțiune Constituția din 1923, abrogată la 1938 de către Carol al II-lea.
Cu multe restricții și încălcări, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea influenței politice a comuniștilor, Constituția din 1923 a fost în vigoare până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 când comuniștii au proclamat republica populară. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea la 13 aprilie 1948 a primei Constituții a Republicii Populare Române.
31 august 1949: S-a născut actorul american Richard Gere
Richard Gere a jucat în peste 50 de filme. Unul dintre primele lui roluri principale datează din 1978, când Richard Gere a jucat în „Zile în paradis/ Days of Heaven“ de Terrence Malick. Şi-a dobândit faima mondială în 1980 cu rolul din drama „American Gigolo“, de Paul Schrader, iar apoi cu rolul din comedia romantică „Frumuşica/ Pretty Woman“, alături de Julia Roberts.
Actorul american s-a remarcat şi în alte pelicule cu succes de casă, precum „Yankeii/ Yanks“ (1979), „Ofiţer şi gentleman/ An Officer and a Gentleman“ (1982), „La răscruce între dragoste şi moarte/ Intersection“ (1994), „De bună voie şi nesilită de nimeni/ Runaway Bride“ (1999), „Toamna la New York/ Autumn in New York“ (2000), „Profeţiile Omului-Molie/ The Mothman Prophecies“ (2002).
Prestaţia actoricească din musicalul „Chicago“ (2002), în care a interpretat rolul unui avocat strălucit, alături de Renée Zellweger şi Catherine Zeta-Jones, i-a adus în 2003 Globul de Aur. Richard Gere a fost din nou nominalizat la Globul de Aur în 2013 pentru rolul din filmul „Arbitrage“.
Revista „People” l-a numit „Cel mai sexy bărbat in viață”, în 1999.
31 august 1961: S-a născut Ioan Gyuri Pascu, actor și muzician român
Ioan Gyuri Pascu, actor, cântăreţ, instrumentist şi fost membru al grupului de satiră Divertis, a fost considerat un veritabil „copil teribil“ al divertismentului românesc, fiind un artist polivalent, care, prin muzica şi interpretările sale actoriceşti, a criticat, apelând mereu la o ironie inteligentă, disfuncţionalităţile social-politice şi lacunele educaţional-culturale ale societăţii din România.
Gyuri Pascu s-a născut pe 31 august 1961, la Agnita (Sibiu). Tatăl său era român, mama sa era pe jumătate unguroaică, dar avea şi origini poloneze şi slovace. Mama sa era catolică, iar tatăl, la fel ca Gyuri, creştin ortodox.
Gyuri Pascu a lansat mai multe albume muzicale: „Ar putea fi“ (1992), „Mixed grill“ (1993), „Maşina cu jazzolină“ (1994), „Casetă pentru minte, inimă şi gură“ (1996), „Gânduri nevinovate“ (1997), „Lasă“ (muzică de casă) (2000), „Stângul de a visa“ (2002), „Prinde o stea“ (2003), „Jocul de-a joaca“ (2004), „La jumătatea vieţii“ (2007), „Tropa, Tropa...Europa!“ (cu Lian Cubleşan; 2012) şi „Electromagnetic Love“ (2013).
Artistul a jucat şi într-o serie de filme „O vară de neuitat“ (1994, în regia lui Lucian Pintilie), „Corul Pompierilor“ (2000) , „Occident“ (2002, regizat de Cristian Mungiu), „Canton“ (2004), „Offset“ (2006), „Tablou“ (2008), „Omega Rose“ (2015)
A jucat şi în mai multe piese de teatru, precum „Take, Ianke şi Cadîr“ (Victor Ion Popa), „O noapte furtunoasă“ (I.L. Caragiale) , „Vicontele“ şi „Din adâncuri“ (Eugen Ionescu) şi „Azilul de Noapte“ (Maxim Gorki), asigurând şi coloana sonoră pentru o parte din ele.
31 august 1980: sindicatul Solidaritatea iniția căderea comunismului
La 31 august 1980, electricianul Lech Wałęsa, până la acea dată un necunoscut, reprezentant al muncitorilor grevişti, s-a aşezat la aceeaşi masă cu vicepremierul polonez Mieczysław Jagielski pentru a semna o înţelegere.
Cea mai importantă concesie făcută de guvernul de la Varşovia după săptămâni întregi de greve în mai multe fabrici poloneze a fost înfiinţarea unui sindicat liber. La 17 septembrie se năştea Solidarność (Solidaritatea), oficial primul sindicat liber în spatele Cortinei de Fier.
Mişcarea democratică din jurul sindicatului liber Solidaritatea a devenit între timp unul din miturile fondatoare ale Poloniei de azi.
Dar acest rol de pionieri în lupta anti-comunistă a avut un preţ mare. Pe 13 decembrie 1981, dorinţa de libertate a polonezilor, născută la Gdansk, a fost curmată brusc. Guvernul a instaurat starea de război, care a durat până în 1983 şi care a limitat dramatic drepturile civile. 10.000 de opozanţi ai regimului au fost arestaţi, numeroase persoane au fost ucise. Mişcarea Solidaritatea a fost nevoită să funcţioneze ilegal şi a fost reînregistrată abia în 1989.
La căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, Polonia avea deja primul şef de guvern necomunist. Deja la începutul lui 1989 avuseseră loc discuţii la masa rotundă între guvernul comunist şi Solidarność, în iunie au fost apoi organizate primele alegeri semilibere din blocul comunist.
31 august 1997: 26 de ani de la moartea Prințesei Diana
În noapte fatidică de 31 august 1997, Prinţesa Diana se afla pe bancheta din spate a unui Mercedes. Stătea lângă iubitul ei, Dodi al Fayed, fiul milionarului Mohammed al Fayed. În faţă erau şoferul Henri Paul şi bodyguardul lui Dodi, Trevor Rees-Jones. Maşina este urmărită de paparazzi pe motociclete.
Peste două minute, orbit de bliţurile fotografilor şi şicanat de aceştia, şoferul pierdea controlul maşinii, izbindu-se violent de un stâlp din tunelul Pont de l’Alma din Paris.
Prinţesa Diana a fost transportată la spital cu răni grave, iar peste câteva ore a murit. Avea 36 de ani. Singurul supravieţuitor al accidentului a fost Trevor Rees-Jones.
Considerat vinovat de accident a fost şoferul Henri Paul, care a condus cu viteză mare şi se afla în stare de ebrietate.
31 august: Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române.
Acesta a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaților la 19 februarie 2013.
Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Se încarcă comentariile...
