29 noiembrie: Ziua în care a murit Ion Popescu-Gopo

0
Publicat:

Tot pe 29 noiembrie au murit revoluționarul Nicolae Bălcescu, actorul american Cary Grant, regizorul Alexandru Tocilescu și scriitorul Titus Popovici.

Ion Popescu Gopo
Ion Popescu Gopo

29 noiembrie 1852: A murit, la Palermo, revoluționarul român Nicolae Bălcescu,

Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor şi lider al Revoluţiei din 1848 a murit departe de ţara din care şi-a făcut un ideal, sărac şi bolnav, iar osemintele sale s-au pierdut într-o groapă comună din Palermo. Demersurile făcute de autorităţile române de-a lungul timpului pentru a găsi şi repatria osemintele lui Bălcescu nu au avut succes.

Nicolae Bălcescu a căpătat boala de plămâni pe vremea când a fost închis în mănăstirea Mărgineni, după ce participase la mişcarea complotistă condusă de boierul Dimitrie Filipescu prin care s-a dorit împroprietărirea clăcaşilor. Împreună cu Christian Tell, Ion Ghica şi C.A. Rosetti a înfiinţat societatea secretă ” Frăţia” al cărei ideal era unitatea naţională.

A plecat să-şi desăvârşească studiile la Paris unde a participat la revoluţia din 1848. S-a întors în ţară şi a luat parte la Revoluţia Română din acelaşi an. În perioada guvernului provizoriu de după Revoluţie a fost pentru două zile ministru şi secretar al Guvernului. Înăbuşirea revoltei l-a făcut să fugă în Ardeal. Au urma ani de pribegie în care i s-a interzis să mai intre în ţară. A reuşit să  pună pentru ultima dată piciorul pe pământ românesc în 1852.

Trecând Dunărea, la Turnu Măgurele s-a întâlnit cu mama lui bolnavă. Nu i s-a dat voie să rămână în România şi a luat calea pribegiei ajungând la Constantinopol şi mai apoi în Italia. Boala sa a avansat galopant şi de la Napoli, oraşul în care ajunsese iniţial, începând cu 17 octombrie 1852, s-a mutat la Palermo, unde clima îi era mai prielnică. Aici şi-a petrecut Nicolae Bălescu ultimele zile din viaţă, singur, sărac şi bolnav, într-o cameră a hotelului Trinacria.

Nicolae Bălcescu
Nicolae Bălcescu

În ultimele zile de viaţă petrecute, în anul 1852,  în camera de hotel din Palermo , Bălcescu a scris la lucrarea ” Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, sperând să apuce să o termine. 

În luna noiembrie starea revoluţionarului s-a înrăutăţit. Sfârşitul l-a găsit singur, în camera  hotelului Trinacria. Simţind că moare, Bălcescu şi-a făcut testamentul şi a chemat un preot ortodox de la biserica greacă pentru a fi împărtăşit. Potrivit testamentului semnat de scriitor, averea lui Bălcescu se rezuma la 30 de franci, îmbrăcăminte, cărţi şi manuscrise. Conform certificatului de deces, inima marelui revoluţionar român a încetat să bată în noaptea  pe 29 noiembrie 1852.

29 noiembrie 1924: S-a născut Mihai Mereuță, actor român de teatru și film

Actorul Mihai Mereuţă s-a născut în localitatea Santa Mare, judeţul Botoşani, la 29 noiembrie 1924, într-o familie de ţărani, potrivit site-ului http://aarc.ro ("All About Romanian Cinema"), revistă online editată de Uniunea Cineaştilor din România.

După terminarea gimnaziului din localitatea natală, pleacă la liceu la Iaşi. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, menţionează www.ziarulmetropolis.ro. În paralel, urmează cursurile Conservatorului ''George Enescu'' din Iaşi, unde are posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filozofie, cât şi a Conservatorului, în 1948, este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.

Teatrul îi dă mai multe satisfacţii, oferindu-i roluri de mai mare anvergură, în timp ce filmul îl menţine în categoria episodicilor indispensabili, notează http://aarc.ro.

La început, a jucat la Naţionalul din Iaşi, apoi la Teatrul din Ploieşti. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, actorul vine pe scena bucureşteană, conform CineMagia.ro - www.cinemagia.ro.

Va juca alături de Ion Caramitru în piesa "Tineri căsătoriţi caută cameră", alături de Mariana Mihuţ în "Interviu'' şi alături de Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în "Opera de trei parale". Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie împreună cu Constantin Morozan. Corina Chiriac i-a fost studentă.

A realizat numeroase roluri, lucrând cu importanţi regizori: Liviu Ciulei, în "Azilul de noapte" şi "Opera de trei parale", Sanda Manu, în "Mincinosul", Valeriu Moisescu, în "Casa cea nouă", Tompa Gabor, în "Ivan Vasilievici". A mai jucat, pe scena teatrului bucureştean, şi în spectacolele: "Cabala bigoţilor", "Infidelitate conjugală" etc. Din 1991, după ce a ieşit la pensie, nu a mai jucat în teatru, dar a continuat să interpreteze roluri în film, să colaboreze la radio şi la televiziune.

 Activitatea în lumea teatrului şi a filmului a fost completată de sute de roluri în piese radiofonice, dintre care: "Venea o moară pe Siret", "Vama doctorului", "Tinereţea lui Moromete", "Suflete moarte", "O lecţie de bun simţ", "Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea", "Maitreyi", "Maşina Infernală", "În vreme de război", "Ion", "Intrusul", "Ion Roată şi Unirea", "Geniu Pustiu", "Douăsprezece scaune".

În ultimii ani ai vieţii a prezentat la postul public de televiziune TVR 2 emisiunea "Ferma", dedicată agriculturii.

A murit la 1 aprilie 2003, la Bucureşti.

29 noiembrie 1938: Jandarmii iîl ucid, la ordinul regelui Carol al II-lea, pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionar

În urmă cu 85 de ani, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, sfârşea, alături de alţi 13 ”camarazi”, ştrangulat pe un câmp, simbolul extremei drepte româneşti din perioada interbelică, Corneliu Zelea Codreanu. 

Liderul legionar a fost condamnat, în luna mai 1938, la 10 ani de muncă silnică, pentru trădare. În noiembrie, Codreanu, alături de alţi 13 legionari, era transportat cu o dubă a Jandarmeriei de la Râmnicu Sărat la Bucureşti. În dreptul localităţii ilfovene Tâncăbeşti, legionarii au fost coborâţi sub pretextul unei pauze.

Pe câmp au fost ştrangulaţi de jandarmi şi apoi împuşcaţi pentru a invoca motivul unei încercări de evadare. Au fost aruncaţi într-o groapă comună la Jilava şi au fost arşi cu vitriol. În aceeaşi noapte, au fost împuşcaţi legionari şi la Cluj, şi Bucureşti, de exemplu locotenentul Nicolae Dumitrescu şi profesorul Vlad Cristescu.

Alţi şase legionari mureau în duba Poliţiei Capitalei. Documentele vremii şi o serie de specialiştii arată că cei care au comandat asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu sunt Regele Carol al II lea, Armand Călinescu folosindu-se în special de prefectul Poliţiei Capitalei, Gavril Marinescu. 

29 noiembrie 1968: S-a născut Ramona Bădescu, interpretă de muzică uşoară și actriță

Ramona Bădescu s-a născut în 1968 la Craiova. Ea a cântat de mică şi a visat să devină actriţă. Părinţii săi au îndrumat-o spre o şcoală ceva mai tehnică, astfel încât Ramona este licenţiata în Economie şi Comerţ. Ea a emigrat în Italia imediat după Revoluţie, în 1990, când a debutat în televiziune cu emisiunea Fantagame.

În 1994 a jucat în serialul TV Le storie di Farland, unde a interpretat un rol bine primit de public şi critici. După acest rol, ofertele s-au ţinut lanţ, iar Ramona şi-a făcut debutul şi în cariera cinematografică cu roluri în serialele La piovra 8, Incantesimo 2, I misteri di Cascina Vianello.

Ramona Bădescu
Ramona Bădescu

În 1996 devine cetăţean italian cu acte în regulă. Ramona Bădescu vorbeşte fluent italiană, engleză şi franceză.

În 2002 debutează ca actriţă în rolul principal în show-ul Gran Casino la Canale 5, iar talentul ei că dansatoare şi cântăreaţă este foarte apreciat. În 2005 participa la ediţia a doua a reality show-ului La fattoria, prezintă diverse programe de televiziune, iar în 2007 are un rol în spectacolul Moulin Rouge - Musical Romantico.

În 2008 a candidat la alegerile din Roma, însă nu a avut succes. Este însă colaborator pentru afacerile româneşti cu primarul Romei, Gianni Alemmano.

În România are câteva afaceri, printre care un restaurant, şi este implicată în politică şi diverse acţiuni umanitare.

29 noiembrie 1986:  A murit actorul american Cary Grant

Cary Grant a fost un actor britanic și una dintre marile stele americane de film ale Hollywood-ului de altădată.

Cary Grant s-a născut în Horfield, Bristol. Devine atras de teatru de la o vârstă fragedă după ce vizitează Hipodromul din Bristol. La vârsta de 16 ani, pleacă în turneu prin Statele Unite cu trupa sa de teatru. După o serie de spectacole reușite la New York, Grant decide să se mute în oraș. În anii 1920, se face remarcat pentru spectacolele de vodevil și face înconjurul Statelor Unite înainte să se mute la Hollywood în anii 1930.

Inițial, Grant a apărut în filme polițiste și drame precum Blonde Venus (1932), alături de Marlene Dietrich și She Done Him Wrong (1933), alături de Mae West. Mai apoi devine cunoscut pentru roluri romantice și comice în filme precum The Awful Truth (1937) cu Irene Dunne, Leopardul Suzanei (1938), alături de Katharine Hepburn, His Girl Friday (1940) și The Philadelphia Story (1940), cu Hepburn și James Stewart. Alte filme în care a jucat în această perioadă sunt filmul de aventură Gunga Din (1939), și comedia întunecată Arsenic and Old Lace (1944). Pentru filmele None but the Lonely Heart (1944) și Penny Serenade (1941) a fost nominalizat la Premiile Oscar, pentru cel mai bun actor.

Cary Grant
Cary Grant

În anii '40 și '50, Grant a dezvoltat o relație apropiată cu regizorul Alfred Hitchcock, care l-a distribuit pe popularul actor în filme lăudate de critici ca Suspicion (1941), Notorious (film din 1946), La nord prin nord-vest (1959) și Să prinzi un hoț (1955). Grant este amintit de critici ca fiind un actor suav, fermecător, care știa și să nu se ia prea în serios.

Grant a fost căsătorit de cinci ori, cu actrițe precum Virginia Cherrill, Betsy Drake și Dyan Cannon. Cu toate acestea s-a speculat că ducea o viață amoroasă secretă cu actorul Randolph Scott. Se retrage din actorie în 1966 și urmează o carieră în afaceri. În 1970, îi este acordat un Oscar onorific, dăruit de Frank Sinatra. În 1981, îi este acordat Premiul Kennedy Center. Moare cinci ani mai târziu de la un accident vascular cerebral. În 1999, este clasat pe locul al doilea, după Humphrey Bogart, în topul celor mai buni actori ai Hollywood-ului de altădată de către Institutul American de Film, potrivit wikipedia.

29 noiembrie 1989: A murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist și grafician român

„Gopo" este, de fapt, un acronim pe care cineastul l-a compus din cele două nume ale părinţilor săi: Gorenco, numele mamei, şi Popescu, numele tatălui. Ion Popescu s-a născut la 1 mai 1923, în Bucureşti. A lucrat mai întâi ca desenator şi caricaturist, înainte să se dedice animaţiei.

A studiat la Academia de Arte din Bucureşti, cu toate că nu a absolvit-o niciodată. La Moscova, a învăţat tehnica Disney. La începutul anilor '50, a realizat câteva animaţii sub această influenţă. Dar iată ce a mărturisit într-un interviu: „În primele mele desene animate, am încercat să-l imit pe Disney. Când am văzut că nu pot să egalez perfecţiunea lui tehnică, am început să fac filme anti-Disney.

Deci, frumuseţe - nu, culoare - nu, gingăşie - nu. Singurul domeniu în care puteam să-l atac era subiectul." Într-adevăr, marea inovaţie adusă de Gopo era la nivel dramaturgic. Prin idee s-au remarcat „Scurta istorie" şi zecile de animaţii realizate ulterior: „7 arte" (1958), „Galateea" (1957), „Homo Sapiens" (1960) sau „Pământul oamenilor" (1967), pentru a numi doar câteva.

Regizorul a abordat şi genul SF, concentrându-se cu succes tot asupra ideii şi mai puţin asupra realizării tehnice. Gopo a fost şi actor în filme proprii, precum „Faust XX" sau „O zi la Bucureşti", dar şi în filmele altor regizori, precum „O noapte de pomină" (1939, regia Ino Şahighian).

Personajul animaţiilor sale, „omuleţul Gopo", este o figură pe cât de comică, pe atât de legendară, întruchipând astăzi trofeul Gopo, în cadrul premiilor acordate anual celor mai bune producţii cinematografice naţionale.

Moartea regizorului, survenită la 29 noiembrie 1989, a însemnat apusul unei ere a animaţiei româneşti, care aşteaptă să fie redeschisă.

29 noiembrie 1993: A fost asasinat interpretul de muzică uşoară Ioan Luchian Mihalea

Ioan Luchian Mihalea - compozitor, interpret şi fondator al grupurilor Song şi Minisong - a fost ucis la vârstă de 42 de ani, în 1993. Decesul violent s-a produs în apartamentul muzicianului din cartierul Drumul Taberei. Pentru prinderea criminalilor a fost pusă la bătaie o recompensă în valoare de două milioane de lei.

Autorii crimei au fost reţinuţi de Poliţie la douăzeci de zile de la producerea faptei.  El a fost condus pe ultimul drum de peste 25.000 de oameni. 

Ioan Luchian Mihalea a fost fondatorul şi conducătorul grupului vocal Song, dar şi al corului de copii Minisong, din care au făcut parte şi Alina Sorescu, Dana Rogoz sau Gianina Corondan.

În perioada comunistă, Song devenise un adevărat fenomen şi se bucura de o popularitate imensă, pentru că ieşea din tiparele vremii. Membrii grupului erau „o gaşcă“ veselă, optimistă, aveau un repertoriu „exotic“ (care includea colinde şi piese străine), purtau costume viu colorate, dansau pe scenă. În primăvara anului 1989, el a pus bazele unui nou grup numit "Bazar", un fel de frate mai mic a celor două deja existente, format în exclusivitate de elevi ai Şcolii Populare de Artă din Capitală. 

29 noiembrie 1994: A murit Titus Popovici, scriitor și scenarist român, membru corespondent al Academiei Române

Autor a peste 34 de scenarii de film şi a mai multor romane, nuvele şi piese de teatru, Titus Popovici s-a născut la 16 mai 1930 la Oradea.

După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, debutează în proză, la douăzeci şi cinci de ani, cu volumul „Povestiri” şi romanul „Străinul”, în 1955.

Devine interesat de cinematografie şi, un an mai târziu, scrie adaptarea pentru ecran a nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Filmul, ce îi avea pe Constantin Codrescu în rolul lui Ghiţă, pe Geo Barton în rolul lui Lică Sămădăul şi pe Colea Răutu în rolul lui Pintea, a fost remarcat pe plan internaţional, fiind nominalizat la festivalul de la Cannes pentru cea mai bună regie în anul 1957.În 1964, Titus Popovici adaptează pentru ecran romanul „Pădurea spânzuraţilor”, scris de Liviu Rebreanu.

Filmul, regizat de Liviu Ciulei, îl avea pe Victor Rebengiuc în rolul principal. Nominalizată iar la două premii în cadrul Festivalului de la Cannes, pelicula câştigă premiul pentru cea mai bună regie. Anul 1967 deschide drumul pentru o serie de colaborări ale scenaristului cu regizorul Sergiu Nicolaescu, la filmele „Dacii”, „Mihai Viteazul” (1970), „Cu mâinile curate” (1972, scenariu original), „Ultimul cartuş” (1973), „Noi cei din linia întâi” (1985).

În 1979, prolificul Titus Popovici scrie un scenariu transpus în filmul „Artista, dolarii şi Ardelenii”, realizat de Mircea Veroiu. Scenariul parodiază filmele western. Povestea relatează aventurile a trei fraţi ardeleni care, fugind de asuprire, se refugiază, la începutul secolului, în vestul sălbatic american.

După multe aventuri, cei trei decid să se întoarcă acasă, numai că morocănosul frate mai mare se îndrăgosteşte fulgerator de o actriţă de cabaret, interpretată de Rodica Tapalagă. „Horea” (1984) sau „Crucea de piatră” (1993) sunt alte două filme cunoscute ce au fost scrise de Titus Popovici.

Scenaristul lucrează până în ultimul an al vieţii - 1994, când se stinge, la 64 de ani, la Tulcea, într-o excursie de vânătoare.  

29 noiembrie 2011: A murit regizorul român de teatru Alexandru Tocilescu

Unul dintre cei mai importanţi regizori,  Alexandru Tocilescu a murit la vârsta de 65 de ani, în urma unui stop cardiac.

Alexandru Tocilescu a marcat şi a revoluţionat teatrul românesc de-a lungul celor mai mult de patru decenii de creaţie artistică. Creator al unui „Hamlet" cu Ion Caramitru în rolul titular, care a cucerit lumea întreagă, Tocilescu a realizat, de asemenea, pentru prima dată în teatrul românesc, un celebru diptic teatral, „Tartuffe" şi „Cabala bigoţilor", în 1982.

Alexandru Tocilescu
Alexandru Tocilescu

Spectacolele lui s-au jucat cu mare succes, pe scena tuturor marilor teatre din Bucureşti: „Oblomov" şi „Elizaveta Bam", la Bulandra, „O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu", la Teatrul Mic, „Faust" la Opera Naţională, „Casa Zoikăi" la Teatrul de Comedie, „Sfârşit de partidă" şi „Nevestele vesele din Windsor", la Teatrul Metropolis. În film, Tocilescu este creator al unei celebre producţii de televiziune, „Ultima haltă în paradis", după piesa lui Valentin Nicolau, cu Florin Piersic în rolul principal, de asemenea nominalizată la UNITER.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite