27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova. Macron, Merz, Tusk, într-o vizită oficială la Chișinău, la invitația Maiei Sandu
0Pe 27 august este Ziua Națională a Republicii Moldova, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. În această zi, la invitația președintei Maia Sandu, la Chișinău sunt așteptați președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, anunță Președinția.
1877: România, în Războiul de Independență
Războiul de Independență al României, denumit și în istoriografia română ca participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din perioada 1877–1878, a reprezentat efortul prin care România și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru.
Pe 4/16 aprilie 1877, a fost încheiat, la București, un tratat între România și Imperiul Rus, acordând trupelor ruse permisiunea de a traversa teritoriul românesc în drumul lor către Balcani. Această permisiune a fost condiționată de respectarea integrității teritoriale a României.
La început, Rusia nu a dorit ca România să intre în război, deoarece nu dorea ca aceasta să fie implicată în tratatele de pace care urmau să împartă teritoriile. Cu toate acestea, rușii s-au confruntat cu o rezistență puternică și au suferit pierderi semnificative în repetatele asalturi, fără a putea avansa în Balcani dincolo de trupele conduse de Osman Pașa (40.000 de soldați), care se aflau în fortăreața Plevna.
Pe 27 august, trupele române au declanșat primul asalt asupra sistemului de fortificații din jurul Plevnei. În timpul acestui asalt, reduta Grivița-1 a fost atacată și cucerită. Capturarea acestui punct fortificat a constituit o primă victorie semnificativă pentru armata română.
1883: Explozia vulcanului Krakatau
Patru explozii enorme distrug aproape complet insula Krakatau și provoacă ani de schimbări climatice. Una dintre cele mai cunoscute erupții din istorie este cea din 1883, când vulcanul Krakatau, aflat între insulele Java și Sumatra, a erupt cu o forță de 13.000 de ori mai mare decât cea a bombei atomice de la Hiroshima.
Muntele situat pe un arc insular în zona de subducție a plăcii indo-australiene a ejectat cantități uriașe de cenușă și pietre, iar explozia s-a auzit de la sute de kilometri depărtare.
Potrivit Wikipedia, erupția a zguduit întreg Pacificul provocând scufundarea insulei pe care se află. Craterul vulcanului a ajuns astfel pe fundul oceanului provocând un tsunami care a acoperit cu apă 100 de sate și insule din apropiere.
Peste 36.000 de oameni au murit, majoritatea victime ale valurilor tsunami.
Conform relatărilor pertinente ale vremii, sunetul colosalei erupții din anul 1883 s-a auzit și la 4.800 km distanță de punctul exploziei, iar unda de șoc s-a simțit inclusiv în regatul României de atunci.
Erupția vulcanului Krakatau a avut loc la doar 88 de ani după erupția distrugătoare a Muntelui Tambora. Cu toate că erupția vulcanului Tambora a fost mai puternică, cea a vulcanului Krakatau a făcut mai multe victime și a devenit mai faimoasă.
1908: S-a născut Lyndon Baines Johnson, al 36-lea preşedinte al SUA (1963-1969)
S-a născut în Johnson City. A urmat cursurile colegiului de stat din Texas. În 1937, a candidat cu succes, din partea Partidului Democrat, pentru un mandat în Camera Reprezentanților, campania sa electorală bazându-se pe platforma New Deal, programul politic al președintelui democrat F.D. Roosevelt.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a înrolat, pentru scurt timp, în Marina Statelor Unite. A fost decorat cu medalia „Silver Star” pentru participarea sa la campaniile din sudul Pacificului. În 1948, a fost ales senator, din partea statului Texas, după cele şase mandate din Camera Reprezentanţilor.
Cinci ani mai târziu, în cadrul Senatului, a devenit cel mai tânăr lider al minorităţii democrate din istoria Statelor Unite. Un an mai târziu, ca urmare a victoriei democraţilor în alegerile legislative, a devenit liderul majorităţii din Senat.
Din această postură, prin negocieri abile, a convins Administraţia Eisenhower să adopte o serie de iniţiative ale democraţilor. În noiembrie 1960, candidând alături de John Fitzgerald Kennedy, a fost ales vicepreşedinte al 96 Statelor Unite. Din această funcţie nu s-a remarcat, preşedintele Kennedy fiind rezervat în privinţa consultării lui L.B. Johnson în chestiuni de politică externă sau internă.
La 22 noiembrie 1963, aflat în Dallas, preşedintele J.F. Kennedy a fost asasinat şi L.B. Johnson a depus jurământul ca preşedinte al Statelor Unite, cel de-al 36-lea, în aceeaşi zi, potrivit www.whitehouse.gov. Politica sa, până în 1964, a fost o continuare a politicii promovate de către J.F. Kennedy: sporirea drepturilor civile şi o relaxare a politicii fi scale. În noiembrie 1964 a câştigat alegerile prezidenţiale cu o largă majoritate, programul său electoral având multe elemente de reformă socială.
În plan intern, a promovat o politică de protecţie socială a populaţiei defavorizate, extinzând ajutoarele sociale şi medicale pentru milioane de cetăţeni americani. L.B. Johnson a continuat cu succes programul spaţial iniţiat de predecesorul său, în decembrie 1968 trei astronauţi americani reuşind să se apropie de Lună.
În timpul mandatului său s-a confruntat cu două mari probleme care, în final, s-au dovedit a fi imposibil de rezolvat: convulsiile sociale generate de desegregarea rasială şi Războiul din Vietnam, război devenit rapid foarte impopular în Statele Unite.
Înainte de campania de nominalizare pentru alegerile prezidenţiale din 1968, din cadrul Partidului Democrat, L.B. Johnson a anunţat hotărârea sa de a nu mai candida pentru un nou mandat de preşedinte.
După încheierea mandatului, la 20 ianuarie 1969, Johnson s-a retras la ferma sa din Texas. A murit în urma unui stop cardiorespirator, la 22 ianuarie 1973.
1943: A murit mareşalul Constantin Prezan
S-a născut în comuna Butimanu, jud. Dâmboviţa. A fost un important actor al războiului de întregire naţională. A îmbrăţişat cariera militară, absolvind, în 1878, Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi, Şcoala de Ofi ţeri de Infanterie şi Cavalerie (1880) şi Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu din Bucureşti (1883), şi urmând curs de perfecţionare, în Franţa, la Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu de la Fontainebleu, potrivit volumului „Dicţionar Biografi c de Istorie a României” (coord. Stan Stoica, Ed. Meronia, Bucureşti, 2008, p. 452).
Şi-a adus contribuţia la centura de forturi din jurul Capitalei şi înzestrarea cu armament modern (1891- 1894) şi participă la cel de-al doilea război balcanic (1913) cu gradul de general de brigadă (din 1907).
Din 1914 a fost general de divizie şi s-a aflat la comanda grupului Armata de Nord în momentul intrării României în operaţiunile Primului Război Mondial, desfăşurând manevrele de traversare a liniei Carpaţilor în Transilvania şi apoi de securizare a trecătorilor Carpaţilor. Pentru apărarea Capitalei a coagulat Grupul de armate General Prezan pentru desfăşurarea unor operaţiuni tactice la adresa a trei grupuri inamice pe care le-a înfrânt succesiv.
În perioada noiembrie-decembrie 1916 a avut loc operaţiunea de apărare a întregii zone a Capitalei, care însă, cunoscând aspecte dificile şi riscante din punct de vedere tactic, s-a încheiat cu eşec, obligând la efectuarea retragerii armatei române în Moldova, potrivit sursei citate.
În calitate de şef al Marelui Cartier General (5 dec. 1916 - 1 apr. 1918) a organizat apărarea pe linia Siretului şi a Carpaţilor Orientali şi refacerea trupelor, a contribuit la elaborarea planului campaniei militare din 1917, marcată de victoriile răsunătoare de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. În urma păcii de la Bucureşti, din 1918, mareşalul Constantin Prezan s-a ocupat de eforturile dedicate demobilizării temporare, iar în momentul reintrării României în război se afl a la comanda Statului Major General (oct. 1918 - apr. 1920).
A condus, în această calitate, operaţiunile tactice pentru alungarea inamicului şi împotriva Ungariei bolşevice (1919). La 1 aprilie 1920 a fost trecut în rezervă. A fost senator de drept şi din 1923 a fost membru de onoare al Academiei Române. În 14 iunie 1930 a fost avansat la gradul de mareşal. S-a stins din viaţă în satul Schinetea, comuna Dumeşti, jud. Vaslui.
1955: A apărut primul număr al The Guinness Book of Records, în Marea Britanie
Guinness World Records, cunoscut de la început în 1955 până în 1999 ca The Guinness Book of Records și în ediții anterioare din Statele Unite ca The Guinness Book of World Records, este o carte de referință britanică publicată anual, enumerând recorduri mondiale atât ale realizărilor umane cât și a limitelor extreme ale naturii. Creația lui Sir Hugh Beaver, cartea a fost cofoundată de frații gemeni Norris și Ross McWhirter în Fleet Street, Londra, în august 1955.
Prima ediție a ajuns în fruntea listei de cărți bestseller în Regatul Unit până la Crăciunul lui 1995. Anul următor cartea a fost lansată internațional, iar din ediția de 2022, este acum în al 67-lea an de publicație, tipărită în 100 de țări și 23 de limbi, și păstrează peste 53-000 de recorduri în baza sa de date.
1968: S-a născut Cătălin Predoiu, ministrul de Interne al României
S-a născut la Buzău. Este un avocat și om politic român de înaltă influență. În prezent, el deține funcția de ministru de Interne în Guvernul României și este membru al Partidului Național Liberal (PNL).
După absolvirea Colegiului Național B.P. Hasdeu din Buzău (1986), a absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității București (1991). A urmat ulterior un program de instruire în practica dreptului comercial la Baroul din Caen, Franța (1994) și a obținut titlul științific de doctor în Drept Comercial, summa cum laude, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București (2004).
Predoiu are o carieră distinsă în sfera politică și juridică. El a fost ministru al Justiției în mai multe guverne, incluzând Guvernul Tăriceanu, Guvernele Boc și Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.
Un moment important în cariera sa a fost atunci când, în perioada dintre demisia premierului Emil Boc și învestitura Guvernului Ungureanu, a deținut funcția de prim-ministru interimar. De asemenea, a ocupat temporar și poziția de ministru interimar al Afacerilor Externe pentru o perioadă.
Un alt aspect notabil al carierei sale este faptul că a fost numit în funcția de ministru al Justiției în cinci guverne consecutive.
7 august 1970: A murit actorul Ștefan Ciobotărașu
Născut la 21 martie 1910, Ștefan Ciobotărașu a urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Iași, iar debutul a avut loc în anul 1934, în piesa Macbeth.
Primul succes înregistrat a fost cu rolul contelui Alexis Czerny, în piesa Ţarina (Ninocika) de Melchior (Menyhert) Lengyel. În anul 1967, Ciobotărașu a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, clasa I, „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice".
Din filmografia sa amintim: „Desfăşurarea”, „Erupţia”, „Telegrame”„Portretul unui necunoscut", „La vârsta dragostei”, „Pădurea spânzuraţilor”, „Amintiri din copilărie" și „O lume fără cer".
1972: S-a născut Horia Brenciu, cântăreț și prezentator de televiziune
S-a născut la Brașov. A absolvit Colegiul Național „Andrei Șaguna” și Academia de Teatru și Film din București. De asemenea, a urmat Școala Populară de Artă din orașul său natal, Brașov.
La vârsta de 18 ani, în 1990, Horia Brenciu și-a făcut debutul său în lumea muzicii ca membru al trupei „Apropo”, unde a început prin a cânta la pian, iar ulterior și-a dezvoltat și abilitățile vocale.
Cariera sa în televiziune a început în anii '90, când a avut prima sa apariție în producția TVR „Concurs de seducție” din Costinești, în vara anului 1993. Ulterior, în calitate de colaborator, a prezentat concursul interactiv ROBINGO la TVR.
În anii următori a devenit cunoscut pentru prezentarea diferitelor emisiuni pentru copii, precum „TIP TOP MINITOP” și „KIKI RIKI MIKI”.
În anul 2000, Horia Brenciu a trecut la postul de televiziune Antena 1, unde a prezentat emisiuni până în 2003, urmând apoi să colaboreze cu Național TV pentru o perioadă scurtă.
Un alt aspect important al carierei sale a fost implicarea în emisiuni de talente, fiind membru în juriul emisiunii „X-Factor” și revenind apoi în rolul de jurat în cunoscuta emisiune „Vocea României”, realizată de Pro TV.
În plus față de activitatea sa în televiziune, Horia Brenciu a fost cooptat în proiecte de dublaj animat românesc și a jucat în filmul artistic „Om sărac, om bogat”, difuzat pe Pro TV.
Într-un alt moment marcant al carierei sale, în anul 2018, Horia Brenciu a devenit gazda emisiunii „Neatza cu Răzvan și Dani”, unde a adus propriul său stil și carismă.
Prin diversele sale contribuții în lumea artistică și a divertismentului, Horia Brenciu a devenit o figură cunoscută și apreciată în peisajul media autohton.
1991: Ziua Națională a Republicii Moldova
Ziua Națională a Republicii Moldova este sărbătorită în fiecare an pe 27 august. Această dată comemorează adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova, în anul 1991, marcând astfel momentul în care Moldova și-a proclamat oficial suveranitatea și independența față de Uniunea Sovietică.
În această zi, președintele țării ține un discurs public, oficialii depun flori la Statuia lui Ștefan cel Mare și este organizat un concert în Piața Marii Adunări Naționale. Populația participă la evenimente sportive, expoziții și concerte în aer liber.
Istoria modernă a Republicii Moldova este strâns legată de căderea Uniunii Sovietice și de dorința de autodeterminare și independență a poporului moldovean.
În perioada anilor 1990, în contextul schimbărilor geopolitice majore din regiune, Moldova a căutat să își contureze propriul său drum, să-și construiască instituțiile democratice și să-și afirme identitatea națională.
Principalele orașe sunt decorate cu drapelul național, iar străzile sunt animate de parade, concerte, festivaluri culturale și expoziții.
Anul acesta, pe 27 august, de Ziua Independenței, la invitația Președintei Maia Sandu, la Chișinău sunt așteptați Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk.
Cei trei lideri, împreună cu Președinta Maia Sandu, vor susține declarații de presă la sediul Președinției și, mai apoi, se vor adresa cetățenilor în cadrul concertului dedicat Zilei Independenței, organizat în Piața Marii Adunări Naționale.
Pe 31 august 2025, de Ziua Limbii Române, va veni la Chișinău Președintele României, Nicușor Dan.
2003: Planeta Marte se află la cea mai mică distanță de Terra din ultimii 60.000 de ani
La data de 27 august 2003, planeta Marte s-a aflat la cea mai mică distanță de Terra din ultimii 60.000 de ani, trecând la aproape 55.758.006 km de Pământ.
Această apropiere istorică a fost confirmată de NASA și a făcut ca Marte să fie vizibilă pe cerul nopții mai mare și mai luminoasă decât de obicei.
Se încarcă comentariile...
