25 iulie. Ziua când cunoscuta spioană și curtezană Mata Hari a fost condamnată la moarte
0Pe 25 iulie 1917, Mata Hari a fost condamnată la moarte prin împuşcare, fiind acuzată că din cauza ei au murit mii de soldaţi francezi. În ziua de 25 iulie 1943, Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei, l-a destituit pe dictatorul fascist Benito Mussolini.
1917: Mata Hari, condamnată la moarte de un tribunal francez, pentru spionaj
Margaretha Geertruida Zelle, cunoscută sub numele de scenă Mata Hari, a fost o cunoscută dansatoare exotică olandeză, dar istoria o consemnează ca fiind cea mai mare spioană a timpurilor.
A făcut-o ca dublu agent secret, atât în serviciul Franţei, cât şi al Germaniei, în timpul Primului Război Mondial.
Fiică a unui afacerist prosper, ea s-a remarcat printr-o inteligenţă ieşită din comun, educaţia primind-o în cele mai buni şcoli.
S-a căsătorit la doar 18 ani cu un ofiţer olandez de origine engleză, mariaj care nu a rezistat foarte mult. A plecat la Paris, pentru a îmbrăţişa cariera de dansatoare în baruri.
În timpul Primului Război Mondial a ales să lucreze pentru serviciul de spionaj german, fapt pentru care a fost plătită cu sume foarte mari de bani.
Atunci a fost pentru prima dată când şi-a folosit numele de Mata Hari, care înseamnă „ivirea zorilor”. În anul 1915, la vârsta de 39 de ani, este arestată şi condamnată la Paris, pentru spionaj. Este momentul când se foloseşte de calităţile sale de curtezană pentru a fi iertată, în schimbul angajării sale ca spioană în beneficiul Franţei.
Cum înţelegerile anterioare îi aduceau bani serioşi în conturi, Mata Hari a continuat să-şi ofere serviciile şi pentru partea germană, timp de doi ani reuşind să fie dublă spioană. Francezii au arestat-o din nou pe 13 februarie 1917, la Paris, iar pe 25 iulie a fost condamnată la moarte prin împuşcare, fiind acuzată că din cauza ei au murit mii de soldaţi francezi.
Executată de un pluton format din 12 soldaţi
A fost executată pe data de 15 octombrie 1917, în faţa unui pluton format din 12 soldaţi. La execuţie a luat parte şi Henry Weles, corespondentul International News Service, care în cronica pe care a scris-o menţionează că Mata Hari a refuzat să poarte banderola neagră la ochi.
1943: Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei, îl destituie pe dictatorul fascist Benito Mussolini
Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943. A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat.
Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Adolf Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moarte a lui.
După ce germanii invadaseră și ocupaseră aproape total Franța, trupele fasciste italiene intră în sudul Franței. Câteva zile mai târziu, Franța capitulează. Cu excepția acestei “victorii de paie”, trupele italiene au avut parte doar de dezastre oriunde s-au aflat: în Africa de Nord, în Grecia și, la sfârșitul războiului, chiar în Italia. De fapt, pentru o bună bucată de vreme, trupele germane au susținut puternic trupele italiene chiar pe teritoriul italian salvându-le de la un dezastru mai timpuriu.
Dezastrul, soldat cu colapsul total al funcționalității armatei italiene, s-a produs odată cu deschiderea celui de-al doilea front de luptă în Italia în 1943 și înaintarea inexorabilă a aliaților de la sud spre nord. Marele Consiliu Fascist s-a întors împotriva lui Mussolini în iulie 1943 acuzându-l de toate dezastrele militare italiene și retrăgându-i toate prerogativele de conducător.
Mussolini a fost apoi arestat din ordinul regelui Victor Emanuel III, care l-a desemnat ca prim-ministru pe mareșalul Pietro Badoglio. Noul guvern a trecut de partea Aliaților. Mussolini e eliberat de un comando german condus de Otto Skorzeny și instalat în fruntea unui stat-marionetă, în nordul Italiei, așa-numita Republică de la Salo.
1946: SUA testează prima bombă atomică subacvatică
Operațiunea Crossroads a reprezentat o serie de teste cu arme nucleare realizate de SUA în Atolul Bikini, la mijlocul anului 1946. Acestea au fost primele teste cu arme nucleare de la Trinity, care a avut loc în luna iulie a anului 1945.
Obiectivul acestor teste a fost de a studia efectul armelor nucleare asupra navelor de război. Primul test s-a numit Able, iar bomba utilizată a fost numită „Gilda”, după personajul interpretat de actrița Rita Hayworth în filmul cu același nume din anul 1946.
Iar cel de-al doilea test s-a numit Baker, iar bomba era cunoscută sub numele de „Helen of Bikini” și a fost detonată la 27 de metri sub apă, la 25 iulie 1946.
1978: Prima ființă umană concepută prin fertilizare in vitro
Louise Brown (n. 25 iulie 1978, Lancashire, Anglia) este prima ființă umană concepută prin fertilizare in vitro (FIV). Supranumită de presă „copilul eprubetă”, Louise Brown a fost subiectul unei atenții mediatice constante, nu numai în timpul sarcinii și după nașterea cu succes, ci și mulți ani mai târziu.
După ce, timp de nouă ani, a încercat să rămână însărcinată fără succes, Lesley Brown l-a convins pe soţul ei, John, să accepte propunerea specialiştilor de la Universitatea Cambridge, unde Robert Edwards şi Patrick Steptoe lucrau la tehnica fecundării în vitro.
Din ovulele şi spermatozoizii recoltaţi de la cei doi viitori părinţi, a fost obţinut un embrion care, reimplantat în uterul mamei, s-a dezvoltat normal şi a dus la naşterea unui copil sănătos. Surioara lui Louise Joy Brown a venit pe lume tot prin fertilizare în vitro, în anul 1982.
1979: A fost adoptat Decretul nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule
În condițiile gravei crize de energie, din Romania ceausistă, CPEx-ul a aprobat o serie de măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți si gospodărirea economicoasă a parcului de autoturisme (inclusiv scumpirea benzinei), precum și măsuri privind reducerea cantității de produse alimentare si bunuri de consum ce pot fi scoase din țară de cetățeni români si străini.
1984: Svetlana Savițkaia, prima femeie care a ieșit în spațiu
La 17 iulie 1984 a avut loc lansarea navei spațiale Soiuz T-12, la bordul acesteia aflându-se și Svetlana Savițkaia.
Astfel, la 25 iulie 1984, aceasta a devenit prima femeie care a mers în afara stației spațiale Saliut 7 timp de 3 ore și 35 de minute.
2022: A murit actorul american Paul Sorvino
S-a născut în Brooklyn, New York City (13 aprilie 1939,). Mama lui, Angela (Renzi), a fost profesoară de pian, de origine italiană. Tatăl său, Ford Sorvino, era un imigrant italian care lucra într-o fabrică de halate ca maistru.
Paul Sorvino a fost cunoscut pentru rolul din filmul „GoodFellas/ Băieți buni". De-a lungul carierei sale a jucat în peste 50 de filme. În anul 1964 a debutat pe Broadway în musicalul „Bajour”, iar șase ani mai târziu a jucat în filmul „Where's Poppa”.
Acesta a obținut o nominalizare la premiul Tony pentru cel mai bun actor din „That Championship Season”.
Din filmografia sa amintim: „Romeo+ Juliet/ Romeo și Julieta”, „Cruising/ Încrucișarea”, „Nixon”, „Money Talks/ Banii vorbesc” și „Kill the Irishman”.
Sorvino a suferit de astm bronșic sever și a muncit din greu la stăpânirea diferitelor tehnici de respirație pentru a gestiona boala. A scris o carte de succes intitulată „Cum să devii un fost astmatic”. De asemenea, a înființat Sorvino Asthma Foundation cu sediul în New York City.
Sorvino a fost tatăl actriței Mira Sorvino, câștigătoare a premiului Oscar.
Se încarcă comentariile...
