24 ianuarie: 36 de ani de la arestarea ziariștilor români care pregăteau apariția unei publicații anticomuniste

0
Publicat:

Pe 24 ianuarie a avut loc și Unirea Principatelor Române, dar în această dată s-a născut celebrul țăran autodidact Badea Cârțan și a murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii.

Petre Mihai Băcanu, unul dintre jurnaliștii arestați FOTO: Adevărul (arhivă)
Petre Mihai Băcanu, unul dintre jurnaliștii arestați FOTO: Adevărul (arhivă)

 1848:La Moara lui Sutter din Coloma, California, colonistul american James Marshall descoperă aur

La Moara lui Sutter din Coloma, California, colonistul american James Marshall descoperă aur. Aceasta avea să ducă la Goanăîa după aur din California de la jumătatea secolului al XIX-lea. La invazia căutătorilor de aur dornici de îmbogăţire au contribuit şi declaraţiile preşedintelui american James Polk, care a evocat în public existenţa unor bogaţii incalculabile în California.

Curând imigranţi şi aventurieri veniţi din Europa, Asia şi America latină, s-au alăturat celor peste 100.000 de americani care au luat drumul Californiei. Oamenii trăiau în condiţii precare, astfel încât încă din primul an s-a înregistrat moartea a zece mii de persoane, ca urmare a lipsei adăposturilor, subalimentaţiei, lipsei medicamentelor , dizenteriei şi a altor epidemii.

Terenurile aurifere deveneau proprietatea primului venit. Oraşe efemere au răsărit ca din pământ în valea Sacramento. Ajungând la 90.000 de locuitori , dintre care 20.000 mexicani,şi 10.000 indieni, California dervine în 1949 stat cu depline drepturi, în cadrul Statelor Unite ale Americii de Nord.

1849: S-a născut Badea Cârţan, ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara – d. 7 august 1911) a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate.

Badea Cârțan FOTO: Adevărul (arhivă)
Badea Cârțan FOTO: Adevărul (arhivă)

A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

1859: Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales pe domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei 

În luna septembrie a anului 1857 se desfășoară Adunările Ad-Hoc de la Iași și București care votează unirea Țării Românești cu Moldova sub un prinț străin de religie creștină dintr-o dinastie conducătoare a Europei. 

Hotărârile Adunărilor Ad-Hoc au fost trimise marilor puteri întrunite în cadrul unei Conferințe la Paris în 1858. Astfel, marile puteri elaborează documentul „Convenția de la Paris” pentru Țara Românească ce prevedea: unirea Țării Românești cu Moldova sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, iar domnul urma să fie ales de o Adunare Electivă. 

Alexandru Ioan Cuza: Portret de Satmary
Alexandru Ioan Cuza: Portret de Satmary

Profitând de textul ambiguu al Convenției, românii îl aleg la 5 ianuarie 1859 ca domn al Moldovei pe A.I. Cuza. De asemenea, Cuza este ales și ca domn al Țării Românești la 24 ianuarie 1859. 

1866: A murit Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania

Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania.

Aron Pumnul FOTO: Adevărul (arhivă)
Aron Pumnul FOTO: Adevărul (arhivă)

A fost profesor de limba şi literatura română şi un animator cultural de prestigiu, avînd o deosebită vocaţie pedagogică. Printre elevii lui s-a numarat Eminescu, care i-a dedicat prima sa poezie publicată – “La mormîntul lui Arune Pumnul”.

1889: S-a născut la Boboshticë, în Albania, scriitorul Victor Eftimiu

Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboştiţa, Albania – d. 27 noiembrie 1972, Bucureşti) a fost un poet, dramaturg, eseist, povestitor, scriitor şi traducător român de origine aromână, respectiv membru al Academiei Române şi francmason român din perioada interbelică (“Înşir’te, mărgărite”, “Omul care a văzut moartea”).

1905: S-a născut Grigore Vasiliu Birlic

Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie 1905, Fălticeni – d. 14 februarie 1970, București) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum și în filme.

Grigore Vasiliu Birlic FOTO: Cinemagia
Grigore Vasiliu Birlic FOTO: Cinemagia

Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale. Intre creatiile sale memorabile citam rolurile din filmele : “Bădăranii”, “Două lozuri”, “Steaua fără nume”; (n. Falticeni; d.14.02.1970).

1921: S-a născut Sorana Coroamă-Stanca 

Sorana Coroamă-Stanca s-a născut la 24 ianuarie 1921, la Chișinău, și a murit la 7 ianuarie 2007, la București. În anul 1946 a absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Universității „Gheorghe Asachi” din Iași. Ulterior, s-a îndreptat spre teatru.  

Amintim câteva dintre spectacolele regizate de Sorana Coroamă-Stanca: „Cerere în căsătorie”, „Coboară iarna”, „Comedia eroilor”, „Micii burghezi” și „Vrăjitoarele din Salem”. 

A obținut Premiul de Stat, Premiul Galei UNITER pentru întreaga activitate și „Doctor Honoris Causa” al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. 

 1965: A murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii

Sir Winston Leonard Spencer Churchill (n. 30 noiembrie 1874 – d. 24 ianuarie 1965), om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial.

Winston Churchill FOTO: Profimedia
Winston Churchill FOTO: Profimedia

A fost și scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953

1989: A avut loc arestarea grupului de ziariști care pregătise publicația anticomunistă România

Un grup de ziarişti români a încercat în cursul anului 1988 imposibilul: tipărirea unui ziar ilegal. După ce au încercat mai multe variante tehnice, Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă şi Ştefan Niculescu Maier, împreună cu tipograful Alexandru Chivoiu, au recurs la metoda culegerii manuale, cu litere de plumb sustrase din Combinatul „Casa Scânteii”.

 Lotul România Liberă format din redactori şi apropiaţi ai ziarului cu acelaşi nume, a fost arestat în zilele de 24 – 25 ianuarie 1989, după ce, în urma unui denunţ, a fost descoperită presa tipografică rudimentară pe care membrii săi imprimaseră sute de exemplare dintr-un ziar anticomunist ilegal, difuzat în diverse oraşe ale ţării.

Petre Mihai Băcanu, fost redactor șef la România Liberă
Petre Mihai Băcanu, fost redactor șef la România Liberă

A urmat o o anchetă dură, prin care securiştii voiau să demonstreze legătura cu servicii de spionaj străine. Încadrarea iniţială în articolul Codului Penal privind “propaganda împotriva orânduirii socialiste” a fost schimbată, după două luni, în diverse alte încadrări de drept comun, pentru a nu se crea impresia că regimul Ceauşescu are deţinuţi politici.

O parte dintre inculpaţi au fost trimişi cu domiciliu forţat în diverse oraşe din ţară, iar lui Petre Mihai Băcanu i s-a intentat un proces de drept comun („speculă cu maşini”). Scopul era să se dezmintă acuzaţiile venite din Occident că în România ar mai exista deţinuţi politici. „Speculantul” Petre Mihai Băcanu a fost eliberat din arestul Securităţii (Calea Rahovei nr. 39) doar în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, iar trimiterea în judecată a fost casată la 10 ianuarie 1990.

Din grup au făcut parte:

- Petre Mihai Băcanu (n. 1940) ziarist la România Liberă, cap al listei de acuzare

- Mihai Creangă (n. 1942), ziarist la România pitorească

- Anton Uncu (1938-1998), ziarist la România Liberă

- Alexandru Chivoiu (1948-2005), tipograf la Combinatul “Casa Scânteii”

- Ştefan Niculescu Maier (n. 1958), inginer informatician la Institutul de Proiectării şi Automatizări

2013: A murit umoristul Dan Mihăescu  

Umoristul, scenaristul și regizorul Dan Mihăescu s-a născut la 5 iunie 1933 și a murit la 24 ianuarie 2013, la București. 

Mihăescu a fost și autorul unor scenete scrise pentru nume mari ale comediei româneşti, printre care Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru.   

Amintim câteva dintre filmele regizate de acesta: „Cum ne-ar vrea bărbaţii?!", „Cine râde la urmă", „Avocatul" și „Primarul activ (TV)". 

Printre volumele scrise de Dan Mihăescu se numără romanul „Ancheta”, nuvela „Prevestirea călugărului Chesarion” și romanul „Slalom printre bănuiți”. 

Între 1965 şi 1988, a realizat, alături de Octavian Sava, Grigore Pop şi Marin Traian, emisiunea de „Întâlnire cu satira şi umorul“. 

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite