18 ianuarie: 177 de ani de la nașterea scriitorului Ioan Slavici. A început să scrie la îndemnul lui Mihai Eminescu
0Ziua de 18 ianuarie este considerată de mulți istorici drept începutul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, în 1821. În aceeași zi, dar în anul 2017, au început oamenii să iasă în stradă față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.
1821: A început Revoluția lui Tudor Vladimirescu
Revoluția de la
1821 s-a produs în urma nemulțumirii românilor cu privire la domniile fanariote
și la dominația otomană. Data de 18 ianuarie 1821 este considerată de mulţi istorici
drept începutul Revoluţiei conduse
de Tudor Vladimirescu, pentru că în această zi conducătorul pandurilor s-a
înţeles cu boierii din „partida naţională”, cum se numea gruparea celor care se
opuneau fanarioţilor, să ridice ţara.
Tudor Vladimirescu a cerut reforme favorabile poporului român, înlăturarea regimului fanariot şi creşterea autonomiei Valahiei. De asemenea, revoluţionarul a cerut formarea unei armate naţionale al cărei nucleu urma să fie reprezentat de panduri.
Iar proclamaţia de la Padeş din 23 ianuarie 1821 reprezintă începutul acestei revolte împotriva stăpânirii, care a avut un rol determinant în crearea statului român modern şi unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României.
1848: S-a născut scriitorul Ioan Slavici
Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent al Academiei Române. S-a născut pe 18 ianuarie 1848, în localitatea Șiria, județul Arad. El a fost contemporan și prieten cu alţi mari titani ai literaturii române, precum Creangă, Caragiale, și Eminescu.
Ioan Slavici a început să scrie la îndemnul lui Mihai Eminescu, care l-a recomandat revistei „Convorbiri literare”. Aici, prozatorul a publicat scrierile sale de început, care au fost în majoritate poveşti: „Zâna Zorilor”, „Floriţa din codru”, „Doi feţi cu stea în frunte” etc.
A debutat, în martie 1871, cu comedia „Fata de birău”, pe care a publicat-o în „Convorbiri literare”. Au urmat piesele „Toane sau vorbe de clacă”, „Polipul unchiului” şi dramele „Gaspar Graţiani” şi „Bogdan Vodă”.
În decembrie 1881 i-a apărut volumul „Novele din popor'' recenzat elogios de N. Xenopol şi Mihai Eminescu. Volumul a constituit un moment istoric în dezvoltarea prozei româneşti, cuprinzând câteva scrieri devenite clasice: „Popa Tanda” (scrisă în 1873, publicată abia în 1875), „Gura Satului” (1878), „Budulea taichii” (1880), „Moara cu noroc” (1880), „Pădureanca” (1884) etc.
Ca orice scriitor al acelor vremuri, viaţa politică nu i-a fost indiferentă lui Ioan Slavici, fiind un apărător al drepturilor românilor din Transilvania a avut mult de pătimit din pricina ideilor sale politice, fiind închis în puşcărie în mai multe situaţii.
Ioan Slavici a murit în data de 17 august 1925, la vârsta de 77 de ani, în oraşul Panciu, și a fost îngropat lângă biserica din curtea „Mănăstirii Brazi”, la funeralii fiind prezenţi din partea Societăţii Scriitorilor, Liviu Rebreanu, Gala Galaction şi Mihail Sorbul.
Acesta a fost considerat de criticul George Călinescu un instrument de observaţie excelent al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale şi în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcţie de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ţinutei, îmbrăcăminţii, vorbirii şi gesturilor.
1873: A murit episcopul, cărturarul şi traducătorul Dionisie Romano
Dionisie Romano (din botez Dimitrie) s-a născut în Săliştea Sibiului. A fost călugărit la Neamţ, sub numele de Dionisie (1823), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A absolvit, la Bucureşti, primul „curs normal” pentru pregătirea tinerilor învăţători (1831- 1832). A activat ca „profesor naţional” la Buzău (1832-1843), a editat împreună cu Gavriil Munteanu foaia „Vestitorul Bisericesc” (1839-1840). Director şi profesor la Seminarul din Bucureşti (1843), arhimandrit, a fost înlăturat din învăţământ din cauza participării la Revoluţia din 1848, după care s-a stabilit în mănăstirea Băbeni (1849-1851). A fost egumen la mănăstirea Sadova (1851-1854), timp în care a editat ziarul „Eho echistiastic” (1850- 1853) la Bucureşti, având şi o colecţie de broşuri sub titlul „Biblioteca religios morală”.
Locţiitor de episcop la Buzău (iun. 1859, hirotonit arhiereu în febr. 1862), apoi la Huşi (nov. 1864 - mai 1865). La 26 mai 1865, a fost numit episcop eparhiot la Buzău, funcţie deţinută până la moarte. După moartea acestuia, la 18 ianuarie 1873, la Buzău, biblioteca sa (compusă din manuscrise româneşti, slavone, greceşti, turceşti, arabe şi peste 7.000 de cărţi în diferite limbi - unele, rarităţi bibliografi ce) a intrat în patrimoniul Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost ales la 15 septembrie 1868.
1878: Spiru Haret şi-a luat doctoratul în matematici, la Sorbona, cu o teză devenită celebră
Spiru C. Haret s-a născut născut pe 15 februarie 1851, în Iași, într-o veche familie armenească. A fost politician, pedagog sau reformator al învăţământului modern românesc ocupând de trei ori funcția de ministru al educației. A fost membru titular al Academiei Române. În 1874, Haret a absolvit cursurile Universităţii din Bucureşti, cu o dublă licenţă, în fizică şi matematică. Iar la câteva luni distanţă a câştigat o bursă de studii la Paris, unde urma să frecventeze cursurile de matematică ale celebrei universităţi Sorbona. În 1875, obţinea deja licenţa în matematică, urmată, un an mai târziu, şi de cea în fizică.
Pe 18 ianuarie 1878, Spiru Haret îşi susţinea cu succes lucrarea de doctorat cu teza „Sur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires“ (n.r. – „Despre invariabilitatea axelor majore ale orbitelor planetare“). Comisia examinatorilor era condusă de Victor Puiseux, matematician celebru şi deţinător al catedrei de „Mecanică cerească“ de la Sorbona. Lucrarea avea să inaugureze o mică revoluţie în domeniu, cu efecte durabile peste secole.
La momentul susţinerii doctoratului, se ştia că planetele îşi perturbă orbitele, deviind astfel de la traiectoriile eliptice descrise în Prima Lege a lui Johannes Kepler. Problema fusese reluată în 1773 şi 1776, de către Pierre Laplace şi Joseph Louis Lagrange, ambii arătând, prin folosirea unor termeni seculari de gradul I, că axele majore ale orbitelor sunt stabile. În 1808, Siméon Denis Poisson ajungea la aceleaşi concluzii ştiinţifice, folosind termeni seculari de gradul II. În lucrarea sa, Haret demonstra, folosind termenii seculari de gradul III, că axele nu sunt stabile, cum se credea, ci că au parte de o variabilitate temporală, denumită „perturbaţii seculare“. Cu alte cuvinte, Haret demonstra că mişcarea planetară nu era una stabilă.
1936 - A murit Rudyard Kipling, scriitor englez laureat al Premiului Nobel pentru literatură
Rudyard Kipling s-a născut pe 30 decembrie 1865, la Bombay, în India. I-a plăcut foarte mult să călătorească, iar funcţia de corespondent al publicaţiei indiene „Allahabad Pioneer“ i-a permis să cunoască foarte bine zona geografică şi viaţa băştinaşilor.
El este autorul celebrului volum pentru copii „Cartea Junglei" (1894), al romanului indian de spionaj „Kim" (1901), precum şi a numeroase alte poeme, schiţe şi nuvele.
Inventatorul celebrelor personaje Mowgli, Baloo şi Bagheera a fost premiat în 1907 pentru extraordinarul său talent narativ. Scriitorul englez Rudyard Kipling este al optulea laureat al premiului Nobel pentru literatură. A fost supranumit „poetul Imperiului”.
Nobelul literar i-a fost acordat acestuia „pentru puterea de observaţie, originalitatea imaginaţiei, virilitatea ideilor şi remarcabilul talent narativ care caracterizează creaţia acestui autor de reputaţie mondială”.
Kipling a murit la 18 ianuarie 1936. Rămăşiţele sale pământeşti au fost îngropate la Westminster Abbey, în Colţul poeţilor, lângă cele ale lui Thomas Hardy şi Charles Dickens.
1961: S-a născut actriţa Carmen Tănase
Carmen Tănase, una dintre cele mai iubite actriţe din România s-a născut pe 18 ianuarie 1961, la Ploiești. Între 1980 şi 1984 a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (în prezent Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale"), secţia actorie.
A debutat în rolul Foca din piesa "Fluturi, fluturi" de Aldo Nicolaj, regizată de Cristian Hadjiculea la Teatrul Foarte Mic din Bucureşti, care a avut premiera în 1982 şi care a fost preluată ulterior de Teatrul Naţional din Iaşi. Între 1984 şi 1990 a fost actriţă la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, iar din 1990, Carmen Tănase este actriţă la Teatrul Odeon din Bucureşti, conform Agerpres.
Carmen Tănase a jucat şi într-o serie de filme, precum ''Misterele Bucureştilor'', regia Doru Năstase (1983), ''Vinovatul'', regia Alexa Visarion (1991) și ''Drumul câinilor'', regia Laurenţiu Damian (1991), dar și în mai multe seriale şi filme pentru micul ecran: ''Pariu cu viaţa'', ''Moştenirea'', ''State de România'', ''Regina'', ''Inimă de ţigan'', ''Iubire ca în filme'', ''Lacrimi de iubire'', ''Bani de dus, bani de-ntors''.
Actriţa Carmen Tănase a primit Premiul pentru rol secundar la Festivalul Dramaturgiei Româneşti 2004, Timişoara, pentru rolul ''Colette Duduleanu'' din spectacolul ''Gaiţele'' de Al. Kiriţescu.
2009: A murit poetul Grigore Vieru, membru corespondent al Academiei Române
Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin. A debutat în 1957 şi devine ulterior unul din cei cunoscuţi şi apreciaţi poeţi din Republica Moldova. În anii '90 este unul din liderii Mişcării pentru Eliberare Naţională din Republica Moldova.
Grigore Vieru a primit, în 1988, cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen (1989). La 13 noiembrie 1990, a devenit membru de onoare din străinătate al Academiei Române, care l-a propus, în 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace. A fost membru corespondent al Academiei Române, din 23 martie 1993, a fost decorat cu Medalia guvernamentală a României 'Eminescu - 150 de ani de la naştere' (2000) şi cu Ordinul Republicii, laureat al multor publicaţii din România.
Marele poet Grigore Vieru a murit pe 18 ianuarie 2009, în urma unui tragic accident rutier, produs în noaptea de 15 spre 16 ianuarie în zona localităţii Dânceni, raionul Ialoveni, în apropiere de Chişinău, în timp ce se întorcea de la o manifestare consacrată zilei de naştere a lui Eminescu, desfăşurată la Cahul.
2011: A murit solistul Cristian Paţurcă
Cantautorul și compozitorul Cristian Pațurcă s-a născut pe 10 septembrie 1964, la București. A fost membru al Cenaclului Flacăra, în perioada 1977-1985. A devenit cunoscut în aprilie 1990, când a compus celebrul „Imn al Golanilor".
Cristi Paţurcă, idolul „kilometrului 0 al zonei libere de neocomunism", a scris, în versurile unui cântec simplu, cea mai scurtă descriere a fenomenului „Piaţa Universităţii".
„Mai bine haimana decât trădător / Mai bine huligan decât dictator, / Mai bine golan decât activist, / Mai bine mort decât comunist", le cânta Cristi Paţurcă, de la balconul Facultăţii de Geografie, tuturor celor care îşi dădeau seama că nu vor scăpa, prea curând, de bătăile din palme pe imnuri socialiste. De asemenea a compus și alte piese cântate la Manifestațiile din Piața Universității, în perioada aprilie - iunie 1990.
În 27 aprilie 2010, Cristian Paţurcă a primit Crucea Naţională "Serviciul Credincios - clasa a III-a", distincţie acordată acestuia de preşedintele Traian Băsescu la 20 de ani de la manifestaţia din Piaţa Universităţii. În decembrie 2010 a fost lansat ultimul CD al lui Cristian Paţurcă, pe care a înregistrat colinde în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989.
Cristian Paţurcă a murit la 18 ianuarie 2011.
2017: Încep protestele împotriva grațierii și amnistiei
Câteva mii de persoane au ieşit în seara zilei de 18 ianuarie 2017 să protesteze în mai multe oraşe din ţară, motivul fiind decizia Guvernului PSD–ALDE condus de Sorin Grindeanu de a pregăti o lege a graţierii. În Capitală au ieşit circa 4.000 de persoane care, după ce s-au strâns în Piaţa Universităţii, au decis să meargă să protesteze paşnic în faţa Guvernului faţă de elaborarea acestui act normativ.
Protestele de la Bucureşti au continuat și în următoarele zile. Peste 300.000 de oameni au ieşit în stradă, în seara zilei de 1 februarie, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, ca urmare a adoptării de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea codurilor penale. În Capitală, au avut loc incidente provocate de grupuri izolate în urma cărora jandarmii au folosit gaze lacrimogene.
Apogeul manifestațiilor a fost atins în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de români au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13.
Se încarcă comentariile...
