24 aprilie: S-a născut Gheorghe Balş, inginerul care a lucrat la construirea podului de la Cernavodă. Un celebru regizor s-a stins
0Data de 24 aprilie marchează nașterea cunoscutului ingier român, Gheorghe Balş, vicepreședinte al Academiei Române, care a contribuit semnificativ la proiectarea podului de la Cernavodă și a unor construcţii în Portul Constanţa. Tot în această zi s-a stins din viață marele regizor Mircea Mureșan, la vârsta de 91 de ani. El va rămâne mereu în memoria cinefililor, în special datorită serialului „Toate pânzele sus”.
1837: A apărut, la Bucureşti, ziarul „Cantor de avis şi comers”
Primul număr al ziarului „Cantor de avis şi comers” s-a tipărit la data de 24 aprilie 1837. Acesta a apătul la București, sub conducerea tipografului Zaharia Carcalechi. A fost o gazetă cuprinzătoare de diferite tipuri de științe, ce putea fi citită de două ori pe săptămână. Publicația a avut o întrerupere în perioada septembrie 1837- ianuarie 1838. Numele ziarului a fost schimbat de la data de 13 februarie 1843, devenind „Vestitorul Românesc”, până la data de 30 ianuarie 1857.
1868: S-a născut Gheorghe Balş, inginer şi istoric de artă
S-a născut la Adjud, în județul Vrancea. A studiat în Elveţia, luându-şi bacalaureatul la Lausanne şi diploma de inginer la Politehnica din Zürich, în 1890, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed.Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A întreprins numeroase călătorii de studii în Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia şi Rusia. S-a afi rmat în calitate de constructor, colaborând cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă şi a realizat unele construcţii în Portul Constanţa.
Inginer al Direcţiei Sanitare din cadrul Ministerului de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice (1908-1910), a contribuit la ridicarea unor aşezăminte spitaliceşti. În 1892 a devenit unul dintre membrii activi ai Societăţii Politehnice. S-a remarcat, în special, în calitate de cercetător al istoriei arhitecturii româneşti, fiind autorul unor lucrări precum „Biserica din Filipeştii de Pădure” (1908), „Bisericile lui Ştefan cel Mare” (1926), „Bisericile şi mănăstirile din veacurile XVII şi XVIII” (1933) ş.a. A fost membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (din 1923), preşedinte al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (Iaşi, 1918), membru titular (din 4 iun. 1923) şi vicepreşedinte (1928-1931) al Academiei Române. A murit la Bucureşti, pe data de 22 septembrie 1934.
1918: Semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti
Se împlinesc 105 ani de când a fost semnat Tratatul de pace de la București şi a anexelor sale dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România
a fost nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fi e anexată de Bulgaria și să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populaţie de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menţinându-se numai patru divizii cu efective complete şi 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanterişti, 3.200 de cavalerişti şi 9.000 de artilerişti) şi să încheie convenţii economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogăţii ale ţării.
În ciuda presiunilor Puterilor Centrale, Regele Ferdinand I refuză să sancţioneze acest tratat.
1968: S-a născut actriţa americană Stacy Haiduk
S-a născut în Grand Rapids, Michigan. A devenit fainoasă odară cu rolul Lanei Lang, din serialul de „Superboy”, în 1988.
Dupa ce serialul s-a încheiat, în 1992, actrița a interpretat rolul principal al un agent FBI aspirant, în „The Round Table”. Următorul rol important al său a fost cel a personajului Katherine Hitchcock, în serialul științifico-fantastic NBC, „seaQuest DSV”, serial pe care l-a părăsit după un numai un sezon, în 1994.
Stacy Haiduk a interpretat-o, de asemenea, pe Patty Williams (Abbott) în celebra telenovelă CBS „The Young and the Restless” (Tânăr și neliniștit), în perioada 2009-2016. A primit o nominalizare la premiile Emmy pentru „cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial dramă”, în 2017.
În 2018, a început să joace rolul Kristen DiMera în telenovela NBC, „Days of Our Lives”, pentru care a perimit o altă nominalizare la premiile Emmy, în 2022.
1977: A murit Istvan Nagy, scriitor și membru titular al Academiei Române
S-a născut la Cluj, într-una din locuințele-bârlog de sub Cetățuie. Familia sa a avut o situație precară, tatăl său, muncitor, a dus și o susținută activitate politică, dar a murit în Primul Război Mondial, în 1914.
Rămas orfan de tată la numai 10 ani, Nagy a lucrat ca muncitor tâmplar, Avea doarpatru clase elementare și o școală de ucenici tâmplari, potrivit Wikipedia. În anii 1920 a lucrat la București și pe șantierele navale din Galați și Brăila.
Încă din anul 1919 este implicat în mișcarea muncitorească, devenind membru al Partidului Comunist din România în anul 1931. A desfășurat o intensă activitate politică ilegală, fiind arestat și condamnat în mai multe rânduri. A fost deținut în închisorile de la Jilava, Doftana și Caracal.
Debutul literar și l-a făcut la începutul anilor '30, în revista „Korunk”, unde a devenit colaborator permanent.
După preluarea puterii de către Partidul Comunist, Istvan Nagy s-a situat în fruntea scriitorilor maghiari din România care au militat pentru crearea unui front unit al scriitorilor în jurul partidului, pentru o literatură socialistă. El a militat în scrierile sale pentru înfrățirea naționalității maghiare cu poporul român, pentru demascarea diversiunilor naționaliste și rasiste. După al doilea război mondial, a fost redactor responsabil la revistele de limbă maghiară „Világosság” (1945) și „Igazság” (1946).
A fost Ppimul preşedinte/secretar al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, filială înfiinţată în 1949. Între anii 1950-1952 a fost rectorul Universității Bolyai din Cluj (cu limba de predare maghiară). În anul 1952 a fost suspendat ca membru de partid pe motivul că ar fi colaborat cu scriitorii populiști fasciști, dar după doi ani a fost reabilitat. În anul 1955 a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române, apoi în anul 1974 a devenit membru titular, discursul său de recepție având titlul: „Despre principalele momente ale carierei mele scriitoricești”. Pentru opera sa literară a fost distins cu Premiul de Stat.
Dintre volumele sale amintim: Földi Janost bekapta a varos (Földi Janos, înghițit de oraș), roman, 1932; Nincs megallas (Fără oprire), roman, 1933; Oltyanok unokai (Nepoții oltenilor), roman, 1941; A legmagasabb hofokon (La cea mai înaltă tensiune), roman, 1951; Az asztalos meseje (Povestea tâmplarului), povestiri, 1959; Az aranykakas kronikaja (Cronica cocoșului de aur), roman, 1971; Kilincselok (Pribegii), nuvele alese, 1987.
2013: 1.000 de morți într-un tragic accident industrial din Bangladesh
În urmă cu 10 ani a avut loc cel mai grav accident din istoria industrială a statului Bangladesh. 1.000 de oameni și-au pierdut viața după ce o clăride de opt etaje, care găzduia fabrici de confecţii şi un centru comercial de la periferia capitalei Dhaka s-a prăbușit.
2020: A murit regizorul Mircea Mureşan
Mircea Mureșan s-a stins la vârsta de 91 de ani. S-a născut la Sibiu, pe data de 11 noiembrie 1928.
În perioada 1939-1947 a urmat Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. În 1947, a fost angajat ca actor de ansamblu al Teatrului Orăşenesc. Acesta a devenit, în 1948, Teatrul de Stat Sibiu, iar tânărul Mureşan a fost încadrat, prin concurs, actor titular. Între 1951 şi 1955 a urmat cursurile Institutului de Artă Cinematografică, clasa Regie. Și-a făcut debutul în lumea cinematografiei la scurt timp după absolvirea IATC, în anul 1955. În primul său film, „Toamna se numără...”, lansat în 1961 i-a avut în distribuție pe actorii Dumitru Furdui și Vasilica Tastaman.
Dobândește notorietate pe plan internațional odată cu pelicula „Răscoala”, ecranizare a romanului lui Liviu Rebreanu (1966), film premiat la Festivalul de la Cannes. Mircea Mureșan va rămâne definitiv în memoria cinefililor datorită serialului „Toate pânzele sus“, care a încântat copilăria şi adolescenţa multor generaţii.
Între anii 1974-1989 el a fost vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (ACIN). După căderea regimului comunist, în perioada 1996-2014, a fost director general la DACIN SARA („Drepturi de Autor în Cinematografie - Societatea Autorilor Români din Audiovizual”).
Se încarcă comentariile...
