23 martie, ziua în care primul avion de pasageri produs în România a efectuat primul zbor internațional, pe ruta București-Londra VIDEO
0În anul 1847, a izbucnit în București „Marele incendiu“. Tot într-o zi de 23 martie au murit Teodor Gheorghe Negoiţă, primul român care a ajuns la Polul Nord, Mariana Drăgescu, pilot în „Escadrila Albă”, dar și actrița Elizabeth Taylor.
1847: un uriaş incendiu a devastat Bucureştiul
Marele incendiu din București, cunoscut și ca Focul cel Mare a reprezentat cea mai mare calamitate care a lovit vreodată orașul București, pe atunci capitala principatului Țara Românească. A început la 23 martie 1847 și a cauzat distrugerea a peste 1850 de clădiri, reprezentând o treime din fondul construit al orașului, inclusiv, după cum menționa domnitorul Gheorghe Bibescu, „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor.”
Incendiul a distrus zona comercială din centrul orașului, formată din clădiri mici și înghesuite construite din lemn, care aveau ulterior să fie înlocuite cu clădiri din piatră cu două nivele, de inspirație austriacă, ce aveau la parter magazinul sau atelierul proprietarului iar etajul superior era destinat locuirii.
1905: s-a născut Joan Crawford, actriță americană
Joan Crawford a fost o actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar. Și-a început cariera ca dansatoare în diverse companii de teatru înainte de a-și face debutul pe Broadway, în 1925, atunci când a semnat primul său contract cu Metro-Goldwin-Mayer.
Nemulțumită de mărimea și calitatea rolurilor sale, Crawford a început o campanie de self-publicity și a devenit recunoscută la nivel național până la sfârșitul anilor ’20. În anii ’30, faima sa rivaliza deja cu cea a actrițelor Norma Shearer și Greta Garbo.
Rolurile sale înfățișau adesea tinere femei muncitoare care găseau, în final, dragostea alături de succesul pe plan financiar, foarte populare în rândul publicului feminin, transformând-o într-una dintre cele mai proeminente și bine plătite vedete de film ale Hollywood-ului, însă statutul său nu a durat mult, ea fiind etichetată “box-office poison” la sfârșitul anilor ‘30.
După o absență de aproape doi ani, a revenit în 1945 cu rolul principal din Mildred Pierce, pentru care a câștigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. A murit în 1977.
1945: legiferarea reformei agrare
Reforma agrară din 1945 a fost un proces inițiat de guvernul comunist de după 1945, cu scopul de a reforma radical agricultura și de a împroprietări țăranii săraci din România.
Prin Legea pentru înfăptuirea reformei agrare, exproprierea se făcea fără despăgubirea celor expropriați, însă terenul obținut astfel de stat, adică gratis, era practic vândut nevoiașilor. Noii împroprietăriți plătesc în bani sau în natură 10% din prețul de cumpărare, restul prețului de cumpărare va fi plătit în rate.
Scopul declarat al reformei era mărirea suprafețelor arabile ale gospodăriilor țărănești existente, care au mai puțin de 5 ha, crearea de noi gospodării țărănești individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ, înființarea unor grădini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, funcționarilor și meseriașilor.
1949: s-a născut Mircea Vintilă, interpret de muzică folk
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor '70.
Mircea Vintilă s-a născut pe 23 martie 1949, la Bucureşti. A fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa violă), a absolvit Liceul "Gheorghe Lazăr" şi apoi Institutul de Construcţii (1974).
A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul "303" al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul "Universitas", la Casa de Cultură a Studenţilor "Grigore Preoteasa" şi în Cenaclul Flacăra, informează blogul artistului, mirceavintila.wordpress.com.
La a doua ediţie a Festivalului "Primăvara baladelor" câştiga Marele Premiu cu piesa "Lordul John". A urmat câştigarea premiului "Teletop" al Televiziunii Române cu piesa "Bade Ioane", iar cu piesa "Făt Frumos" a câştigat premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
Anul 1992 este anul în care fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici, grupul Pasărea Colibri, desfăşurând o prestigioasă activitate discografică şi având turnee în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).
În vara anului 2003 Mircea Vintilă se desparte de Pasărea Colibri, alături de care a mai lansat două albume - "Încă 2000 De Ani" (2001) şi "10 Ani" (2003). Începe să cânte cu trupa Brambura, care îl acompaniază pe muzician în concerte.
1983: primul avion de pasageri produs în România, RomBac 1-11, a efectuat primul zbor internațional, pe ruta București-Londra
După 1970, Republica Socialistă România a decis să se alăture clubului exclusivist al ţărilor constructoare de avioane cu reacţie pentru pasageri, scrie Sorin Turturică în Historia.
Românii nu aveau nici bani, nici experienţă pentru un astfel de proiect. Existau două posibilităţi: fie să se creeze o societate mixtă, împreună cu un partener extern, care să fabrice un avion proiectat în Vest, fie să se a chiziţioneze o licenţă, metodă deja folosită cu succes în producţia de elicoptere.
În toamna anului 1972, România a început discuţiile cu firma Fokker, ulterior ajungându-se la un acord cadru pentru aparatul VFW-614. S-a urmărit ca avionul să fie construit de o societate mixtă, româno – vest-germană, care să înceapă lucrul cel mai târziu în 1975. Bucureștiul dorea ca întregul proiect să fie finanţat de firma Fokker sau de guvernul de la Bonn (eventual, printr-un credit cu dobândă preferenţială). Cum avionul nu avea cerere pe piaţă, proiectul a trenat, apoi a fost abandonat.
La București, dorinţa de a fabrica o aeronavă propulsată cu motoare cu reacţie, pentru transport pasageri, a rămas neschimbată, iar reprezentanţii guvernului R.S.R. au decis să cumpere o licenţă a unui avion de succes.
S-au purtat discuţii cu British Aircraft Corporation pentru modelul BAC 1-11, cu Boeing pentru modelul 727 și cu McDonneil Douglas pentru modelul DC-9 (un alt concurent al BAC-ului 1-11).
În cele din urmă, a avut câștig de cauză BAC-ul 1-11, din mai multe motive: acest tip de aeronavă se afla deja în înzestrarea TAROM-ului, relaţiile cu British Aircraft Corporation erau foarte bune, în România fabricându-se deja elemente de structură pentru mai multe BAC-uri 1-11 (cca. 8% din fiecare avion), la standardul obligatoriu pentru omologarea aeronavei, iar băncile din Marea Britanie au oferit condiţii avantajoase de creditare.
2011: a murit Teodor Gheorghe Negoiţă, primul român care a ajuns la Polul Nord
Teodor Gheorghe Negoiță s-a născut pe 27 septembrie 1947, comuna Sascut, județul Bacău și a murit pe 23 martie 2011. A fost un explorator român al întinderilor polare. În anul 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord. A condus prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006.
În anul 1987, este fondatorul primului program românesc de cercetări polare. Încercările de a obține aprobări pentru finanțarea acestui proiect au fost soldate cu eșec, abia după anul 1990 reușind cu succes să realizeze ceva concret.
A organizat mai multe expediții românești, în zonele înghețate din apropiere de Polul Nord: în Groenlanda, în nordul extrem al Canadei, în arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercetători din domenii diferite, acestea fiind primele echipe românești care au activat în exteriorul țării și erau constituite din specialiști precum geografi, geologi, ingineri, medici, biologi, etc.
2011: a murit Elizabeth Taylor, actriță americană
Elizabeth Rosemond Taylor s-a născut într-o familie de americani stabiliţi la Londra, la 27 februarie 1932. Familia ei s-a mutat în SUA, în 1942, când a jucat în primul ei film, la vârsta de 10 ani. Este vorba despre pelicula 'Lassie se întoarce', urmată de o lungă serie de succese cinematografice.
În 1958, când avea 26 de ani, jucase deja in 28 de filme si fusese nominalizata de trei ori pentru Oscar. A fost cea mai răsfățată actrita de la Hollywood. Criticii spun ca a fost si cea mai "scumpa". Numai pentru "Cleopatra" a primit, in 1962, peste un milion de dolari.
Liz Taylor a apărut pe coperta revistei People de 14 ori, fiind devansată doar de prinţesa Diana. A fost aleasă în 1995 printre cele mai sexy 100 de actriţe din istoria cinematografiei şi a fost aleasă a 11-a cea mai mare actriţă a tuturor timpurilor. O stradă din Iowa poartă numele ei.
Elizabeth Taylor a jucat în peste 50 de filme şi a reuşit să câştige premii la aproape toate festivalurile de film. În 1960 a primit un premiu Oscar pentru filmul 'Butterfield 8', iar în 1966 un Oscar şi Premiul Academiei Britanice pentru 'Who's Afraid of Virginia Woolf?'. De asemenea, actriţa a câştiga premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Internaţional de la Berlin. A primit Premiul Academiei de Film pentru întrega carieră, în 1993.
Actriţa a participat la numeroase acţiuni caritabile, pentru a strânge fonduri dedicate luptei împotriva maladiei SIDA, de la începutul anilor 1980, devenind o puternică forţă de mobilizare. În 1991, Taylor a pus bazele fundaţiei 'Elizabeth Taylor AIDS Foundation' (ETAF).
Elizabeth Taylor a fost căsătorită cu si Richard Burton. S-au cunoscut pe platourile de filmare ale peliculei "Cleopatra"(1963) si au inceput o aventura desi amandoi erau casatoriti la acea vreme. Au divortat si s-au casatorit in 1964 în Africa de Sud. Dupa zece ani de casnicie au divortat, insa pentru scurt timp deoarece in 1975 s-au recasatorit pentru doar noua luni. Cei doi au trait una dintre cele mai frumoase povesti de iubire de la Hollywood, iar Elizabeth Taylor a publicat scrisorile de dragoste primite de la Richard Burton.
2013: a murit Mariana Drăgescu, pilot în „Escadrila Albă”
Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu, născută pe 7 septembrie 1912 la Craiova (acea 100 de ai când a murit), a fost una din aviatoarele Escadrilei Albe, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943.
A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți.
A fost fiica unui ofițer și a unei profesoare de muzică, pasionată de sport (schi, natație, canotaj, alpinism, în 1935 a absolvit cursurile școlii de echitație din București. Tot în 1935 a absolvit și Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa, obținând brevetul feminin de pilot, acesta fiind cel de-al șaptelea brevet feminin în aviația din România.
Escadrila, cu numele de Escadrila Sanitară, a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dat de ziaristul italian Curzio Malaparte, și venea de la faptul că era dotată cu avioane de tip RWD-13, de fabricație poloneză, vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe fuselaj și pe aripi.
2019: a murit criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil
S-a născut pe 14 septembrie 1931 la Galați și a fost un critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile și istoric de film român. Din anii '60 s-a dedicat criticii cinematografice. Începând cu 1962 inițiază „Seara prietenilor filmului”, prima formă a Cinematecii Române.
A fost invitat permanent al Festivalului de la Cannes, al Festivalului de la Berlin și a fost membru in juriul FIPRESCI.
A obținut Premiul pentru critică cinematografică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pe anul 1988 pentru volumul „În căutarea filmului pierdut”.
A fost tatăl regizorului de film Nae Caranfil.
Se încarcă comentariile...
