21 ianuarie: a început rebeliunea legionară: evrei agăţaţi de vii în cârligele din abator sau împușcați în pădurea Jilava VIDEO
021 ianuarie este o zi nefastă pentru istoria omenirii: în 1793 Regele Ludovic al XVI-lea al Franţei a fost ghilotinat, iar în București a izbucnit rebeliunea legionară. În 1991 a murit Principesa Ileana, ultimul copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand.
1793: Regele Ludovic al XVI-lea al Franţei a fost ghilotinat, sub acuzaţia de trădare
Ludovic al XVI-lea (1774-1792) a devenit rege al Franței la 20 de ani printr-o conjunctură nefavorabilă. Nepregătit pentru a conduce un regat în plină criză, consecință a politicii precedentului monarh, Ludovic al XV-lea, el a avut o domnie nefastă, fiind nevoit să se bazeze pe specialiști pentru reformarea statului, care până la urmă a dus la declanșarea Revoluției din 1789 și la destrămarea monarhiei.
La 14 iulie 1790, se aniversa căderea Bastiliei. Pentru a se apropia de popor, Ludovic împreună cu regina și delfinul, participă la aniversare, ceea ce atrage aplauzele participanților. Dar această zi este una întunecată pentru monarhie. Incapabil să renunțe la tradiția absolutistă, regele a decis să fugă din Franța, dar a fost oprit la Varennes, și întors la Tuilleries.
Pentru tentativa de fugă, Ludovic a căzut în dizgrația poporului. Intervenția armatei austro-prusace, venită în ajutorul lui Ludovic, a culminat cu bătălia de la Valmy, la 20 septembrie 1792, unde armata franceză a învins, iar trupele străine s-au retras. Această intervenție a determinat căderea regalității, la 10 august, când palatul Versailles a fost luat cu asalt de mulțime, urmată de un procesul regelui.
Acest proces a început la 11 decembrie cu citirea actului de acuzare, un fel de istoric în care era reflectată duplicitatea regelui în toate momentele critice ale revoluției. Judecarea a fost stabilită în data de 14 ianuarie. Convenția a stabilit trei puncte asupra cărora deputații aveau să se pronunțe: dacă Ludovic a conspirat împotriva libertăților publice și de atentat împotriva securității naționale, dacă trebuia adresat un apel către națiune în legătură cu sentința, și care va fi pedeapsa dată. Vinovăția a fost admisă în unanimitate, cu excepția câtorva abțineri. Apelul către popor a fost respins, iar pedeapsa cu moartea a fost pronunțată, în urma unui scrutin de o zi.
Regele a fost condamnat, iar execuția a urmat pe 21 ianuarie 1793, prin ghilotinare. A avut loc la ora 11, în Piața Revoluției din Paris, într-o mare desfășurare de forță și în prezența unei imense mulțimi.
1805: s-a născut Aaron Florian, istoric, participant la Revoluţia română de la 1848 din Ţara Românească.
Florian Aaron a fost un istoric, profesor și publicist român, propagator în Muntenia al ideilor Școlii Ardelene.
1821: s-a născut Vincențiu Babeș, membru fondator al Societății Academice Române
Vincenţiu Babeş a fost fruntaş al luptei de emancipare naţională românească și membru fondator al Societăţii Academice Române.
1852: s-a născut preotul Vasile Lucaciu, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania.
Vasile Lucaciu a fost una dintre cele mai importante personalități politice, culturale și istorice ale românilor ardeleni din perioada imperiului Austro-Ungar, și militant pentru drepturile românilor din Transilvania.
1898: s-a născut Gheorghe I. Brătianu
Istoric şi om politic, profesor universitar la Iaşi şi la Bucureşti, membru titular al Academiei Române, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Gheorghe I. Brătianu a murit în închisoare, la Sighetu Marmaţiei, la 24/25 aprilie 1953.
Marele om politic a fost deţinut fără să fi fost condamnat şi judecat.
Gheorghe Brătianu a studiat istoria la Paris, a trecut prin arhivele de la Geneva şi Napoli şi a obţinut doctoratul sub îndrumarea lui Nicolae Iorga şi, mai târziu, a lui Ferdinand Lot.
După performanţe istorice strălucite, a devenit la 30 de ani membru corespondent al Academiei. În 1947 i s-a stabilit arest la domiciliu în Bucureşti, str. Biserica Popa Chiriţă, unde a terminat patru din lucrările sale de istorie.
În 1948 este exclus din Academia Română, iar în mai 1950 a fost arestat fără mandat şi dus la penitenciarul Sighet, unde a murit la 27 aprilie 1953. Pe actul de deces, la motivul arestării descoperim că era învinuit de faptul că a fost „preşedinte al PNL“.
1954: primul submarin bazat pe energie nucleară - "USS Nautilus" - este lansat la apă de Statele Unite la Groton, Conneticut
Pe 17 ianuarie 1955, submarinul USS Nautilus părăseşte portul Groton lansând semnalul istoric”Underway on nuclear power”(tr. În deplasare pe energie nucleară). Submarinul avea 3 punţi, având o lungime 98, 4 metri şi un deplasament în imersiune de 4092 de tone.
Viteza lui USS Nautilus în imersiune atingea 23 de noduri. Era în schimb foarte zgomotos. Se spune că zgomotul în compartimentul torpilelor era atât de mare încât nu se putea purta o conversaţie altfel decât prin strigăte.
USS Nautilus dispunea de şase tuburi lansatoare de torpile . Mai mult de jumătate din spaţiul submarinului era ocupat de reactorul termonuclear şi de camera motoarelor. Compartimentul reactorului găzduia reactorul, conductele cu lichid de răcire, generatorul cu aburi şi sistemul mecanic.
1941: ziua în care a început Pogromul de la București
Încă din ziua de 20 ianuarie, legionarii au început să captureze evrei pe străzile Bucureștiului. Un prim grup au fost duși la Prefectura Poliției Capitalei, unde au fost bătuți sistematic, interogați și umiliți. În următoarele două zile, legionari și locuitori ai Bucureștiului sau din împrejurimi au invadat cartierele evreiești – în special, Văcărești, Dudești – unde au bătut și sechestrat evrei, au devastat, profanat și incendiat sinagogi, au prădat și distrus magazine și locuințe. Mulți civili au profitat de dezordini pentru a participa la jafuri colective, conform CSIER.
Rebeliunea legionară a reprezentat confruntarea violentă dintre gruparea Garda de Fier şi fostul lor partener la guvernarea României, Ion Antonescu, desemnând sfârşitul statului naţional legionar, care luase naştere la 14 septembrie 1940.
Abatorul din Bucureşti a fost locul celor mai atroce torturi. În ultima zi a rebeliunii, cincisprezece evrei au fost duşi la Prefectura Bucureşti, unde au fost torturaţi şi împuşcaţi.
Legionarii au atacat toate sinagogile în acelaşi timp, au ars sulurile Torei, au prădat obiecte religioase, bani, mobilă şi bunuri de valoare şi au distrus interiorul sinagogilor. În unele cazuri, legionarii şi-au început atacurile în timpul slujbei, cum a fost cazul la Templul Coral, iar credincioşii care erau prezenţi au fost duşi la Jilava şi ucişi.
În final, făptaşii au dat foc sinagogilor, două dintre ele arzând complet. Una dintre sinagogile arse în întregime a fost sinagoga sefardă Cahal Grande, una dintre cele mai frumoase din Europa. Când brigăzile de pompieri, alarmate că focul ar putea atinge clădirile învecinate, au sosit să stingă focul, acestea au fost împiedicate de legionarii care supravegheau scena.
În total, în timpul Pogromului de la București au fost uciși aproximativ 120 de evrei, au fost distruse aproximativ 1300 de clădiri și au fost create pagube în valoare de aprox. 383 milioane lei.
1991: a murit Principesa Ileana (Maica Alexandra), ultimul copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand
Principesa Ileana s-a născut pe 5 ianuarie 1909, eveniment celebrat, după cum cerea tradiția, cu 21 de salve de tun. Despre momentul nașterii sale, Regina Maria avea să-și aducă aminte următoarele:
„Dacă Mignon era copilul zbuciumului meu, Ileana era, fără îndoială, acela al întregirii mele. […] Nașterea Ileanei a fost o mare fericire pentru mine și mă bucurai că aveam încă o fetiță. Mi-aduc aminte cum stam întinsă pe spate după ce se terminase lupta, strângând la piept noua mică pribeagă a vieții și ascultând salvele de tun: douăzeci și unu de tunuri. Poate că unii vor fi dezamăgiți că nu era băiat, dar eu nicidecum, și pentru mine acele tunuri erau glasul poporului meu bucurându-se de nașterea celui de-al cincilea copil al nostru.”
Principesa Ileana s-a căsătorit cu arhiducele Anton de Habsburg, pe care l-a cunoscut în Spania și l-a reîntâlnit apoi în primăvara anului 1931, nu întâmplător, ci în urma unei intervenții a Regelui Carol al II-lea.
După instaurarea regimului comunist, plecarea în exil a fost pentru principesa Ileana o lovitură extrem de dură. După ce a părăsit România, Ileana a plecat cu familia în Elveția. Aici s-a reîntâlnit, după câteva săptămâni, cu Regele Mihai. A fost o revedere tristă, în care bucuria de a se ști reciproc în siguranță a fost umbrită de durerea despărțirii de țară.
Din Elveția, principesa a plecat cu familia în Argentina, unde a înființat un cămin destinat refugiaților români. Apoi, în 1950, s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, la Boston. În următorii 11 ani, până în 1961, Ileana a călătorit de-a lungul și de-a latul Americii, ținând sute de conferințe pentru a vorbi oamenilor despre România și situația tragică a țării.
În 1961, principesa Ileana a decis să se călugărească și a plecat la o mănăstire ortodoxă în Franța, unde a petrecut șase ani ca novice. Și-a lăsat trecutul regal în spate, devenind Maica Alexandra. În 1967, a revenit în Statele Unite cu gândul îndeplinirii visului de a fonda o mănăstire ortodoxă de maici, la Ellwood City, Pennsylvania.
Principesa Ileana a apucat să vadă România eliberată de regimul comunist care o alungase din țară în 1948. După Revoluția din decembrie 1989, Ileana a venit în țară în septembrie 1990, când a vizitat câteva mănăstiri de maici, mormintele familiei de la Curtea de Argeș și Branul ce-i fusese atât de drag, unde a descoperit că localnicii încă își mai aduceau aminte de ea.
În ianuarie 1991, cu o zi înainte de aniversarea sa, Maica Alexandra a suferit o fractură de bazin, iar complicațiile survenite în urma accidentului vor duce la moartea sa. Astfel, Principesa Ileana, ultimul copil în viață al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, a murit pe 21 ianuarie 1991, și a fost înmormântată la Mănăstirea Schimbarea la Față din Pennsylvania, fondată chiar de către ea.
Se încarcă comentariile...
