12 mai: S-a născut solistul Aurelian Andreescu, cea mai bună voce masculină pe care a avut-o muzica uşoară românească
0Tot pe 12 mai s-au născut publicistul George Barițiu, actrița americană Katherine Hepburn și renumitul taragotist român Dumitru Fărcaș.
12 mai 1812: S-a născut publicistul, istoricul şi omul politic George Bariţiu
George Barițiu s-a născut în anul 1812, în satul Jucu de Jos din comitatul Cluj. George Barițiu și-a făcut studiile primare în școala unitariană din Rimetea, azi în județul Alba. A studiat apoi la gimnaziul greco-catolic din Blaj, apoi a mers la Cluj, la Liceul Romano-Catolic al Piariștilor. Inițial, George Barițiu dorea să se facă preot, însă, mai apoi, a decis să devină profesor. A predat prima dată la Blaj, apoi s-a mutat ca profesor la Liceul Comercial Românesc din Brașov. Acolo, după trei ani de activitate în învățământ, a fondat Gazeta de Transilvania. Tot în același ani, a fondat revista literară Foaie pentru minte, inimă și literatură, care apărea la Blaj. Cele două publicații erau difuzate peste Carpați de către librarul Iosif Romanov.
Din 1845, a renunțat la învățământ, pentru a se dedica presei. În timpul Revoluției de la 1848, Gazeta de Transilvania a devenit o adevărată tribună revoluționară. Marele cărturar a fost ales vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de Blaj. După Revoluție, alături de canonicul Timotei Cipariu, a fondat ASTRA - Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Inițial, a fost secretar al ASTREI, iar mai apoi i-a devenit președinte.
ASTRA a început, din 1868, să editeze revista Transilvania, pe care George Barițiu a condus-o o perioadă bună de timp. Redacția acestei reviste a pregătit prima enciclopedie românească, ce a apărut la Sibiu, însă după moartea lui George Barițiu.
În 1893, în anul morții sale, George Barițiu a fost ales președinte al Academiei Române. În plan politic, George Barițiu a fost unul dintre fondatorii Partidului Național Român, al cărui președinte a fost ales.
12 mai 1870: A murit Eftimie Murgu, conducător al Revoluţiei române de la 1848
Eftimie Murgu, alături de Nicolae Bălcescu, a fost unul dintre cei care s-au alăturat Revoluţiei Maghiare din 1848-49, care reprezenta progresul şi liberalismul împotriva absolutismului Casei de Habsburg
A fost un jurist şi profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluţionar maghiar din timpul Revoluţiei de la 1848 (Dieta de la Debreţin), apoi avocat în Budapesta.
În 1830 termină facultatea de drept de la Universitatea din Pesta, pentru ca în 1834 să obţină titlul de doctor al Universităţii din Pesta, specialitatea - drept universal. Pe lângă română, vorbea fluent latina, maghiara, germana, greaca şi slavona.
Este iniţiat în tainele francmasoneriei la Iaşi în 1834, iar apoi devine Venerabilul unei loji din capitala Moldovei. Murgu a fost unul din deschizătorii de drum ai învăţământului filosofic în limba română.
Între anii 1836-1840 a predat "logică" şi "drept roman" la Bucureşti, fiind discipolul lui Nicolae Bălcescu. În 1840 a fost expulzat din Ţara Românescă, fiind acuzat de un complot. Până în 1845 a trăit la Lugoj, luptând pentru autonomia Bisericii Ortodoxe Române faţă de cea sârbescă. Eftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvăzători revoluţionari democraţi paşoptişti români, una din marile personalităţi paşoptiste.
În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic. În 1849, în Dieta de la Debrecen votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte de austrieci.
El s-a declarat împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbeşti conduse de Iosif Rajacič, dispută ce avea ca temei şi scop obţinerea dreptului ca Biserica Ortodoxă din Banat şi Transilvania să-şi desfăşoare activitatea în limba maternă.
Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia. Dupa ce iese din închisoare mai candidează o dată pentru funcţia de deputat în Dietă şi în 1861 este ales deputat de circumscripţia electorală din Moraviţa, iar în 1865 scrie ultima lucrare intitulată "Despre memorandumul Congresului Sîrbesc"; activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult. Ultimii săi ani i-a petrecut în singurătate la Vac şi Buda, unde moare în data de 12 mai 1870. A fost înmormântat în cimitirul Kerepesy. Osemintele sale au fost exhumate 62 de ani mai târziu şi îngropate în cimitirul din Lugoj.
12 mai 1907: S-a nascut actrita americana Katharine Hepburn
Născută în Hartford, Connecticut, în 1907, Hepburn a fost încurajată de părinţii ei să fie deschisă, comunicativă, curajoasă încă de la o vârstă mică.
De-a lungul carierei sale îndelungate – în timpul căreia a fost nominalizată de 12 ori la Oscar, câştigând statueta de aur de patru ori - Katharine a devenit cunoscută pentru rolurile de femeie inteligentă şi puternică.
Legendara actriţă interpreta adesea roluri masculine pe scenă, a lucrat cu regizoarea lesbiană Dorothy Arzner, la filmul "Christopher Strong", şi a făcut un film cu regizorul hemosexual George Cukor, "Sylvia Scarlett", în care Hepburn s-a sărutat cu o femeie. Vedeta era cât se poate de dezinhibată pe platourile de filmare.
12 mai 1916: S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar
Critic, istoric literar, romancier, Constantin Ciopraga (12 mai 1916 – 2 februarie 2009) s-a născut la Paşcani, a urmat clasele primare (1923 – 1927) şi gimnaziul (1927 – 1932) în oraşul natal, liceul „Nicu Gane” din Fălticeni (1933 – 1937), Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii ieşene (1937 – 1942). A devenit cadru didactic al aceleiaşi universităţi începând cu anul 1949. Între 1963 – 1983 a fost şeful Catedrei de Literatură Română. In 1966 devine redactor-şef al nou-înfiinţatei reviste „Cronica”. A fost doctor şi doctor docent, membru de onoare al Academiei Române.
Profesorul Constantin Ciopraga a scris un mare număr de articole şi studii de istorie literară, colaborând la multe din publicaţiile de specialitate din România. A semnat un număr important de volume, dintre care pot fi amintite monografiile dedicate unor scriitori precum Calistrat Hogaş (1960), George Topârceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966), Hortensia Papadat-Bengescu (1973). Asupra operei lui Mihail Sadoveanu revine şi în Mihail Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor originale (1981) şi Baltagul. Privire critică (2002). Din lista volumelor publicate nu lipsesc culegerile de studii şi eseuri: Portrete şi reflecţii literare (1967), Între Ulysse şi Don Quijote (1978), Propilee. Cărţi şi destine (1984), Amfiteatru cu poeţi (1995 şi 2001), Perspective, studii critice (2001). Un volum este dedicat poeziei lui Eminescu: Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale (1990). Istoria literaturii a fost o preocupare constantă a profesorului Constantin Ciopraga: Literatura română între 1900-1918 (1970) şi, mai ales, Personalitatea literaturii române (1973 şi 1997). Profesorul Constantin Ciopraga nu a ocolit nici scrisul beletristic: Ecran interior ( versuri, 1975), Nisipul (roman 1989), Caietele privitorului tăcut (memorii, 2001).
12 mai 1934: S-a născut compozitorul, instrumentistul şi dirijorul Jolt Kerestely
Zsolt Kerestely (n. 12 mai 1934, Șiclod, județul Harghita) este un compozitor și dirijor din România. Este absolvent al Conservatorului Gh. Dima din Cluj (1963) și membru al Uniunii Compozitorilor din 1976. Printre cele mai cunoscute piese ale sale sunt cele intitulate „Copacul” (interpretată de Aurelian Andreescu), “Lumea de dragoste” (interpretată de Angela Similea) și „Tăcutele iubiri” (Eva Kiss, 1987).
În anul 1985 participă la înregistrările albumului „Tainicul vârtej” al formației Florian din Transilvania. Pe 25 mai 2009 este sărbătorit la Sala Palatului în spectacolul O viață pentru muzică. O primă audiție in acel spectacol a fost „El te așteaptă” interpretată de Margareta Pâslaru.
12 mai 1938: S-a născut renumitul taragotist roman Dumitru Fărcaș
Născut pe 12 mai 1938, Dumitru Fărcaş era originar din Maramureş, însă s-a stabilit în Cluj-Napoca după terminarea studiilor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“, în 1967.
La începutul carierei sale, începând cu anul 1959, Dumitru Fărcaş a făcut parte din Ansamblului Folcloric Naţional „Transilvania“, cunoscut atunci sub numele de Ansamblul „Maramureşului“, fiind membru fondator.
În 1962, a preluat Ansamblul „Mărţişorul“ al Casei de Cultură a studenţilor din Cluj-Napoca, împreună cu care a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale. Din anul 1970 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA“. În anii 1977 şi 1999, artistul a primit din partea Institutului Smithsonian Washington DC, SUA, diplome de onoare.
De-a lungul carierei sale i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşelor Phenian (Coreea de Nord), Cluj-Napoca, Bucureşti, Reşiţa şi Baia Mare.
12 mai 1942: S-a născut solistul Aurelian Andreescu
Mort subit la numai 44 de ani, Aurelian Andreescu este considerat una dintre cele mai mari voci masculine pe care a avut-o muzica uşoară românească. În urma sa au rămas peste 200 de melodii celebre în Epoca de Aur.
Avea 21 de ani când a debutat la Festivalul Național de Muzică de la Mamaia, în 1963, cu melodia ”În tot ce e mai frumos pe lume”, de Elly Roman. Succesul la public a venit imediat.
Zeci de melodii interpretate inegalabil de Aurelian Andreescu au fost fredonate și îndrăgite de români. Majoritatea pieselor sale au devenit hit-uri în acea epocă.
„Copacul”, „Fluierând pe stradă”, „Oameni”, „Tu eşti primăvara mea”, „Un fluture şi-o pasăre”, „Vreau numai soare” sunt doar câteva dintre melodiile cu care Aurelauin Andreescu a cucerit publicul.
12 mai 1945: Armata română şi-a încheiat participarea la Al Doilea Război Mondial
Armata romana iși încheie participarea la operaţiunile militare din cel de-Al Doilea Razboi Mondial. (…) Eforturile de luptă ale Armatei Române au continuat în aprilie şi mai 1945 pe teritoriul Austriei, în sprijinul unităţilor de luptă sovietice. Regimentul 2 care de luptă s-a angajat eroic în luptele din jurul localităţilor Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf etc. până în apropierea Vienei.
Totodată, în spaţiul austriac şi-au adus aportul şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii, la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată etc.
Înfrângerea nazismului şi declararea victoriei la 9 mai 1945 a găsit Armata Română în prima linie de luptă alături de forţele Naţiunilor Unite.
Data de 12 mai 1945 reprezintă momentul de încheiere a efortului extraordinar depus de Armata Română pentru câştigarea războiului.
În ianuarie 1945, într-un discurs susţinut în Camera Comunelor, deputatul laburist I. Thomas cerea: ‘‘De vreme ce România este a patra ţară cu efective pe frontul împotriva Germaniei, ar fi cazul de a propune să i se acorde statut de cobeligeranţă”. Însă, României i-au fost impuse condiţii grele, politice şi economice, atât prin Convenţia de la Moscova din septembrie 1944 cât şi prin prevederi ale Tratatului de pace semnat în 10 februarie 1947.
Preţul plătit de România în decursul războiului a fost de 1.100.000 militari şi civili, dintre care 315.000 ucişi în timpul luptelor sau în lagărele de concentrare naziste, 340.000 răniţi, 370.000 dispăruţi şi 100.000 deportaţi, precum şi mari pierderi materiale, greu de cuantificat, indică volumul ”Istoria Militară a Românilor”.
12 mai 2012: Echipa feminină de gimnastică a României, aur la Campionatele Europene de la Bruxelles
Echipa feminina de gimnastica a Romaniei (Sandra Izbasa, Catalina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Raluca Haidu), pregatita de cei mai buni antrenori din istoria sportului, cu peste 300 de medalii cucerite la marile competitii, Octavian Bellu si Mariana Bitang, ajutati de Lucian Sandu, a cucerit medalia de aur la Campionatele europene de la Bruxelles, cu un total exceptional – 176,288 puncte, dupa un concurs pe care l-a dominat copios, de la primul pana la ultimul aparat.
Gimnastele românce au reușit un nou un titlu continental pe echipe, al 6-lea pe echipe si a 129-a medalie continentală, cu numai 2 luni înainte de Jocurile Olimpice de la Londra, unde România a câștigat bronzul.
12 mai 2018: A murit fotograful Sam Nzima
A devenit celebru pentru o fotografie considerată simbolică pentru segregarea rasială din timpul Apartheidului (1976) şi care înfăţişează un bărbat ce duce în braţe un băiat muribund, în vârstă de 12 ani, împuşcat de forţele de ordine în timpul unor proteste studenţeşti pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie. După ce a făcut celebra fotografie, a fost hărţuit de poliţie şi nu a mai lucrat ca fotograf.
12 mai 2023: Ziua internaţională a asistenţilor medicali
Astazi, asistentele medicale sunt recunoscute ca profesionisti calificati, dar nu a fost dintotdeauna asa. La inceputul secolului al XIX-lea, asistentele medicale nu aveau de obicei niciun fel de pregatire si nu erau platite. O femeie a schimbat toate acestea, Florence Nightingale. 12 mai marcheaza ziua de nastere a asistentei medicale Florence Nightingale, considerata fondatoarea asistentei medicale moderne.
Se încarcă comentariile...
