Tanczos Barna, la „Interviurile Adevărul”: „Nu putem să acceptăm ca șefii noștri să fie cei de la AUR”

„Alegerile anticipate nu rezolvă nimic”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, la interviurile „Adevărul”, unde a mai avertizat că blocajul politic pune în pericol decizii urgente pentru economie și agricultură. Liderul UDMR spune că România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline și de un compromis între partide.

Adevărul: Nu întâmplător vom discuta și despre chestiuni care țin de acest domeniu al agriculturii, dar inevitabil începem cu politica, pentru că sunt câteva propuneri care au venit de la dumneavoastră. Unde suntem în acest punct? Vorbea Kelemen Hunor de „zen”, că a fost o întâlnire zen. Vor urma și alte întâlniri zen, să înțeleg?

Tanczos Barna: Știm, pentru că cel care convoacă aceste întâlniri, aceste consultări, este președintele țării. Noi ne-am prezentat de fiecare dată când am fost solicitați, când am fost convocați, și separat de restul partidelor politice, și împreună cu partidele politice, în format de trei, trei plus unu, de toate felurile.

Și, de fiecare dată, am încercat să venim cu variante, cu alternative, mai ales datorită experienței pe care o are domnul Kelemen Hunor. Fiind cel mai longeviv președinte la conducerea unei formațiuni politice, cu siguranță dânsul are cea mai mare experiență și cea mai echilibrată atitudine, cea mai echilibrată poziție în ceea ce privește găsirea unui compromis.

Fără compromis nu se va putea. E foarte clar. Niciun partid nu deține jumătate plus unu din Parlament.

 Niciun partid nu poate să facă, nici măcar cu o altă formațiune politică, un guvern majoritar.

Niciun partid nu poate fără a mai strânge cel puțin două formațiuni politice sau de a aduna astfel de voturi de la fel de fel de elemente libere din Parlament sau de la AUR. S-a demonstrat la ultimul vot că fără AUR nu se poate face acea majoritate despre care s-a vorbit.

Deci este o situație foarte complicată și de aceea a venit cu multe variante. Ultima dată sau penultima dată a venit cu trei variante domnul Kelemen, acum a venit cu patru variante. Am pus pe masă tot ce am putut să punem pe masă pentru a avea o soluție.

Soluția nu s-a întrezărit nici acum și nici nu se întrezărește. Văzând declarațiile de după consultări, ele au rămas foarte antagonice. Atacuri, rafale la adresa celor două partide sau în trei. Iarăși, toate variantele posibile de atacuri. Cred că suntem singura formațiune care nu a atacat pe nimeni, a căutat de fiecare dată compromisul, soluția, dar nu se întrezărește.

Nu se vede încă o formulă care să aducă măcar un guvern minoritar pe o perioadă limitată. Am căutat variante și pentru un guvern majoritar. E foarte clar că nu se poate. Atâta timp cât PSD și PNL nu se înțeleg, nu se poate un guvern majoritar.

Dacă aceste formule nu merg, trebuie găsită o altă variantă de guvern minoritar. Guvernul minoritar înseamnă puteri foarte limitate în a conduce, în a guverna, pentru că, în Parlament, toate măsurile luate de Guvern pot fi puse sub semnul întrebării.

Tanczos Barna, invitat la „Interviurile Adevărul”/FOTO: Adevărul

De aceea, ar trebui să existe cât de cât o variantă de compromis și cu o formațiune sau două formațiuni politice care, deși sunt în opoziție, asigură, cel puțin în momentul votului, un vot de învestitură, pe baza unui acord, pe baza unei reciprocități, pe baza unei rotative, pe baza a ceva. Altfel nu merge.

Văd că nici această variantă nu este agreată. Nici așa nu se poate, cum suntem acum, pentru că interimatul înseamnă puteri limitate pentru Guvern. Și, simplu, la Ministerul Agriculturii vom avea nevoie zilnic de decizii care să vină în sprijinul fermierilor, și la producătorii de lapte, și la producătorii de carne, și la porc, și la pasăre, și la ovine. Deci ar trebui să venim zi de zi.

Primim fonduri europene pe care nu le putem trimite la fermieri. Primim, pentru seceta din anii precedenți, de exemplu, milioane de euro. Nu putem lua hotărârea pentru că n-avem Guvern.

Acum o să încercăm, prin hotărâri de Guvern, să trecem de Ministerul Justiției. Dar Ministerul Justiției trebuie să ne spună dacă este politică. Nu, nu este politică. Am depus proiecte de lege în Parlament.

Văzând că nu avem Guvern, am strâns semnături de la formațiuni politice, de la PSD, de la PNL, de la USR, chiar și de la AUR. Am depus proiecte de lege pentru susținerea sectoarelor de bovine, de porc. Nici acelea n-au trecut, pentru că, în ultimele zile, n-a existat o voință prea puternică din partea unor colegi de a trece de comisiile de resort aceste propuneri, deși fermierii nu pot aștepta.

În celelalte țări, fermierii primesc imediat. Cum a decis Comisia, cum a decis Parlamentul European, la o săptămână ei primesc bani. Eu degeaba propun, că, dacă nu înțeleg colegii din Parlament că sunt vitale aceste decizii, rămân cu propunerea.

Deci lucrurile sunt complicate și, momentan, eu personal nu văd ieșirea din acest impas.

Și data trecută, când am discutat, când ați venit la „Interviurile Adevărul”, acum aproximativ un an, vorbeam despre ciondănelile care erau vizibile între partidele care formau atunci Guvernul. Dar, între timp, lucrurile par să se fi schimbat în rău și par să fi scăpat de sub control. Dacă se putea găsi cât de cât un element comun atunci, acum nu mai există niciun element comun și de asta vă întreb: ce se poate face, totuși? Cine poate să-i adune pe acești oameni, să facă un compromis, un armistițiu?

Singura instituție care mediază este Președinția. Președintele poate să medieze cât poate și dânsul, pentru că, dacă s-au săpat tranșeele și pozițiile sunt antagonice, nu vrea nimeni să iasă din acele tranșee și se trage în continuu, partidele unele în celelalte. E greu să medieze și președintele. Da, și acum un an de zile deja erau primele semne de ciondăneală, să zic așa, sau de contradicție.

Noi am crezut că o să reziste Guvernul și o să ajungem la rocadă și atunci lucrurile se mai schimbă. PSD a decis să iasă din acest Guvern. Nici alternativă n-au putut să prezinte. Între timp, s-au antagonizat, așa cum am spus, pozițiile cu PNL-ul și USR-ul și este din ce în ce mai puțină voință de compromis. Va fi greu, nu imposibil.

Trebuie să facem încă o dată apel la responsabilitate, că suntem în acest Parlament ca să găsim soluții împreună și noi chiar am făcut fel de fel de compromisuri. 

Singurul compromis pe care nu-l putem face este să guvernăm cu AUR sau să fim într-un Guvern care e susținut de AUR.

Deci nu, nu putem să acceptăm ca șefii noștri să fie cei de la AUR. Să ne ia la raport ce am făcut sau ce n-am făcut. Dacă vor dânșii să intre la guvernare, n-avem problemă, cu cine pot, cu cine vor, dar nu aș putea să accept niciodată ca AUR să fie în opoziție și noi să luăm măsurile de redresare economică, de reducere a deficitului, iar ei, practic, să fie în opoziție și să ne critice.

Este singura chestiune pe care noi nu o putem accepta. În rest, am găsit, am căutat soluții, compromisuri de fiecare dată. Momentan, se pare că este foarte greu.

Unde se blochează discuțiile? În orgolii? Pentru că, spuneați și dumneavoastră, s-au deteriorat lucrurile pe parcursul anului pe care l-ați petrecut la guvernare. Să fi fost vorba de orgolii? Din cauza asta s-au stricat atât de mult?

Sunt mulți factori, un cumul de elemente. Cel mai grav lucru este că dispare, încet-încet, încrederea. Deci nu mai au partenerii încredere în ceva spus, în ceva pentru care s-a bătut palma, în ceva ce s-a trecut într-un protocol și s-a semnat. Nici măcar protocoalele semnate nu mai reprezintă nimic.

Noi am pățit-o de mult. Noi am avut, la un moment dat, o ieșire dintr-un... Nici n-am intrat în Guvern, că, de fapt, nici n-am ajuns acolo. Am avut un acord înainte de alegeri, de guvernare, și, când s-a ajuns la alegeri și s-au dat rezultatele, ni s-a spus că nu mai au nevoie de noi.

Noi atunci am învățat ce înseamnă un acord semnat cu aceste partide, dar, în continuare, mergem înainte pe acorduri politice, că nu există alte variante. Nu putem spune 20 de ani că nu mai mergem cu nimeni la guvernare, că nu avem încredere în ceva semnat.

S-a întâmplat și acum. Am avut un acord de guvernare, un protocol care nu s-a mai respectat, și ambele părți acuză: „Nu l-ați respectat voi”. „Nu, că nu l-ați respectat voi”.

Încă o dată, nu putem face mai mult decât să venim cu variante, să propunem soluții. Suntem cu 7% în Parlament, nu vom face noi Guvern, cu siguranță, și nici nu putem decide, că nu suntem acea majoritate, acele 70% care lipsesc până la 51%. Propunem variante. Facem apel la responsabilitate și la compromis.

Vicepremierul exclude scenariul alegerilor anticipate: „Nu este o soluție”

Cei de la PNL și cei de la USR, probabil și impulsionați de sondajele care au apărut în ultima perioadă, au început să vorbească despre alegeri anticipate. Și vă întreb: ce variantă vedeți plauzibilă, cunoscând atmosfera din Guvern? Acele formule propuse de dumneavoastră, poate într-o altă schemă, dar ideea aceea de guverne alternative, sau alegeri anticipate?

Eu spun foarte clar: nu. Alegerile anticipate nu sunt soluția de care are nevoie astăzi România. Nu este o soluție. Nu este o soluție nici din punct de vedere politic, pentru că nu avem nicio siguranță că alegerile anticipate vor rezolva această problemă.

S-ar putea să ne trezim aproximativ cu aceleași procente, să se mai mute 5% din stânga în dreapta, dar ne putem trezi în aceeași situație și după alegeri, că nu putem face Guvern nici în două partide, poate nici în trei partide. Nu se poate fără AUR sau se face cu AUR. N-am rezolvat nimic.

Dacă aducem AUR la guvernare, nu cred că este o soluție. Tocmai de aceea ar trebui să fim mai responsabili, să fim noi toți mai responsabili și să căutăm o altă soluție decât alegerile anticipate.

Și acea soluție ar fi o formulă de guvernare? Cumva, orice?

O formulă, orice. Suntem în situația în care orice formulă, doar să se învestească un Guvern, măcar din septembrie. Eu aș fi vrut să scap cât se poate de repede de acest interimat, pentru că știu că nu este o soluție pe termen mediu și lung.

Tanczos Barna/FOTO: Adevărul

Nu că nu-mi place la Agricultură. Am mai fost acolo. Acolo am început activitatea ca secretar de stat, acum vreo 20 și ceva de ani. Îmi place și sectorul și îmi place ceea ce fac, dar nu este vorba despre ce vreau eu sau nu. Nu depinde de ce îmi place mie sau nu-mi place mie.

Trebuie să fie un Guvern învestit cu puteri depline, ca să poată să ia decizii în favoarea fermierilor. Dar se pare că iarăși trece luna iulie și nu avem o soluție. Luna august, iarăși, este o lună în care lumea este în concediu. Cum adun iarăși o majoritate parlamentară?

Avem nevoie de o sesiune extraordinară, cel puțin ca să trecem cele mai importante legi și pentru PNRR, și pentru fermieri. Eu am făcut deja o listă cu actele normative care sunt absolut necesare, imperios necesare pentru fermieri.

Sper să existe o voință politică la nivelul Parlamentului, să le putem trece într-o sesiune extraordinară, că fermierii nu pot aștepta până în septembrie-octombrie

 Le aprobăm undeva în septembrie, le punem în practică în octombrie, o să ajungă banii în noiembrie la fermieri. Inacceptabil.

Să vedem. Poate măcar o sesiune extraordinară în iulie se poate convoca, astfel încât legile pe PNRR și cele mai stringente, cele mai importante pentru anumite sectoare, să fie aprobate.

Părea că nici aici nu s-au înțeles partidele și că există un dezacord, inclusiv la acest capitol, pe care îl agreaseră de ambele părți.

Da, Legea salarizării este o provocare pentru toată lumea. Este o lege foarte complicată. Înțeleg că, zilele acestea, social-democrații, colegii de la PSD, mai analizează o dată varianta ieșită din consultările publice.

Poate reușim să găsim o soluție de compromis, astfel încât să nu împovărăm bugetul și să nu ajungem unde am fost în 2024, că, în decembrie 2024, eu am preluat de la colegii noștri deficitul de 9,2% și eu știu ce a însemnat să negociem și cu agențiile de rating.

Știu ce însemna atunci riscul de downgrade, de „junk” imediat, pentru că a fost ridicat la pătrat, să zic, de criza politică. Deci, o ieșire în decor iarăși ne poate duce într-o zonă foarte, foarte periculoasă, vulnerabilă.

De aceea, cred că cel mai important lucru este să ținem lucrurile sub control, să asigurăm o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie, o nouă lege a salarizării sau indexarea salariilor de la 1 ianuarie, în limitele permise de buget.

Da, sunt două elemente care sunt absolut imperios necesare pentru a nu coborî și mai mult nivelul de trai și pentru a nu reduce și mai mult consumul. Spațiu în buget există, cu siguranță, doar că trebuie un acord politic pe niște elemente de detaliu.

Trebuie să reglementăm și salariile procurorilor, și salariile din învățământ și de peste tot, că acesta este sectorul public, și din sănătate. Trebuie să găsim o soluție, un compromis cu care să mergem mai departe.

„Este mai mult decât o linie roșie, este un zid”

S-au schimbat inclusiv acele linii roșii care existau inițial între partide și v-aș întreba, în momentul acesta, care sunt liniile roșii valabile în luna iulie a lui 2026. Pentru că părea că nu sunt de acord cei de la PSD cu varianta în care să preia PNL-ul, cu USR și cu dumneavoastră, prima formulă de guvernare. Deci, asta să fi fost o linie roșie din partea PSD-ului sau altceva, dacă e să vorbim despre liniile roșii?

Au fost foarte multe, așa cum spuneți, foarte multe linii roșii, foarte multe „nu”-uri în ultima perioadă și, din păcate, au fost doar „nu”-uri. Deci nu a fost niciun „da, o să facem în felul următor”. Au fost doar replici și mesaje de genul „nu facem formula cutare”.

Nu-mi dau seama acum care sunt ultimele decizii din cele două partide mari, pentru că, până la urmă, în cele două partide mari lucrurile se pot decide. Sau, dacă ar exista o altă abordare, lucrurile s-ar decide foarte repede.

Dacă PNL spune în continuare, și a luat și o decizie la nivel de congres, că nicio formulă cu PSD-ul, atunci lucrurile sunt clare. Este mai mult decât o linie roșie, este un zid, un perete peste care nu se trece.

Dar nu credeți că mai poate fi nevoie?

Eu nu văd ce se poate face, din moment ce este o decizie de congres în PNL. Au greșit? Depinde. Din punctul lor de vedere, probabil dânșii cred că au luat o decizie foarte bună. Dacă mă uit la blocaj, cred că se putea și altfel.

Nu suntem noi arbitrii acum sau nu suntem noi cei care trebuie să spunem cine a greșit sau cine nu a greșit. Mai mult decât atât, nu este momentul să facem inventarul greșelilor, este momentul în care trebuie să facem un inventar al lucrurilor care se pot face și al modului în care se pot face.

Dacă ne uităm înapoi, dacă ne uităm doar la declarațiile antagonizante, dacă ne uităm doar la atacurile în rafală, n-avem cum să mergem mai departe și o să ne înfundăm și mai mult în această dispută politică. Și noi vrem o ieșire din această situație.

Să înțelegem, deci, că ar fi cumva luate în calcul de toate părțile variantele pe care le-ați propus dumneavoastră, într-o formă sau alta? Cred că aici se mai poate negocia, se mai poate lucra. Deci, cumva, o primă variantă în care să aveți o rocadă între guverne și, la final, să fie un Guvern tehnocrat. Cu această formulă credeți că se poate lucra măcar?

Cel puțin până astăzi, eu n-am văzut niciun feedback pozitiv nici pentru varianta asta. Poate este în analiză. Să sperăm că mâine-poimâine se va aprinde luminița aceea de la capătul tunelului și vin toți și spun: „Da, domnule, avem un acord”.

Nu știu, sincer. Este o variantă. Sunt mai multe variante, de fapt, propuse de domnul Kelemen, analizate de colegi. Nu știu, nu pot să răspund în locul lor.

E mai mult decât evident că dumneavoastră știți foarte clar ce vă doriți ca partid și aveți niște linii foarte clare. Aveți senzația că PSD și PNL știu ce vor ca partide?

Deci, noi suntem pregătiți pentru orice variantă. Așa este. Am avut discuții în UDMR, la cele mai înalte foruri de conducere. Suntem pregătiți pentru opoziție, fără doar și poate. Decât să fim în acest interimat din care nu vedem o ieșire, mai bine mergem noi în opoziție.

Să vină cineva să guverneze, doar să vină cineva și să preia responsabilitatea guvernării. Da, dacă mă uit la deciziile celor două partide, știu foarte bine ce vor. PNL știe foarte bine că nu vrea cu PSD-ul. OK.

Dar vrea la guvernare?

Nici asta nu știu. Nu cred neapărat, pentru că, dacă ar fi vrut la guvernare, probabil ar fi căutat o soluție de compromis cu PSD-ul. Cred că și PNL-ul este pregătit pentru opoziție.

PSD este în opoziție în momentul de față. Deci, din moment ce a decis să iasă din coaliție și să ne lase Guvernul, era pregătit probabil și pentru acest scenariu sau, cel puțin, sper că nu s-a dus pe o singură carte câștigătoare care n-a ieșit.

Credeți că PSD-ul vrea să fie la guvernare?

Fiecare partid...

În momentul acesta. Pentru că vremurile sunt grele și poate PSD-ul face un balet, lăsând să se înțeleagă că ei vor să preia puterea, dar, de fapt, nu vor să facă asta, pentru că este o responsabilitate uriașă și vor plăti foarte mult la alegerile următoare.

Nu știu ce calcule și-au făcut dânșii. Un lucru este cert: erau pregătiți foarte mulți colegi să revină la ministere și, după ce a picat Guvernul, foarte mulți erau pregătiți să continue în anumite condiții. Nici pentru PSD, nici pentru PNL, nici pentru UDMR acele condiții nu s-au îndeplinit, motiv pentru care asistăm la această situație.

Tanczos Barna: „din partea USR am auzit cel mai des, în ultima perioadă: «Nu cu PSD»”

Este un joc pe care puțină lume îl mai înțelege. Și din partea USR. USR părea să fie de partea președintelui, în primul rând. Da, e o colaborare foarte bună și cu dumneavoastră, și cu PNL-ul. E de înțeles. Nu se înțelegeau cu PSD-ul și asta putem să înțelegem, dar și ei par să-și fi radicalizat poziția. S-a schimbat ceva și acolo sau, în cazul celor de la USR, nu vă miră neapărat poziționarea?

Din partea USR am auzit cel mai des, în ultima perioadă: „Nu cu PSD”. E de înțeles dacă ne uităm de unde vine USR-ul și cine a fost adversarul principal și din ce trăiește USR-ul. Mai anormală a fost colaborarea decât această poziție radicală.

Dar poziția asta radicală nu ajută. Nu știu, nu pot să răspund în locul lor. Au și ei, probabil, calculele lor politice sau mai puțin politice. Un lucru este cert: nu prea caută compromisul, cel puțin cu PSD-ul. Nu caută și nici nu vor compromis cu PSD.

Și atunci, dacă s-ar aplica formula pe care o propuneți dumneavoastră, ce s-ar întâmpla la nivel de ministere? Că tot spuneați că erau pregătiți să plece sau să revină, nici ei nu știau. Dacă ar fi o formulă de guvern cu PNL-USR-UDMR la început sau după, sau, mă rog, ce s-ar întâmpla cu secretarii de stat? S-ar schimba în momentul în care ați face o rocadă cu PSD-ul? Că ar fi o întreagă...

În principiu, așa cum a plecat PSD-ul, cu secretari de stat cu tot, dacă se pleacă, se pleacă. Dacă pleacă Guvernul teoretic format din PNL-USR-UDMR, cu secretari de stat și prefecți, plecăm cu toții și asta este schimbarea de gardă. Deci, dacă pleacă, pleacă toată lumea.

De președinți de agenții, de vicepreședinți de agenții, că la nivelul acela nu s-au făcut schimbările. La nivelul acela suntem în formula de anul trecut, de la pornire, mai mult sau mai puțin, pentru că, în anumite situații, încă nu au venit, de exemplu, useriștii la toate instituțiile sau n-au venit persoanele propuse de USR în toate pozițiile.

Dar, una peste alta, dacă se pleacă, se pleacă cu miniștri și cu secretari de stat, minimum.

Credeți că ar fi posibilă, deci, o formulă în care să înceapă unii și să continue alții și să se înțeleagă părțile ca după un divorț, la partaj? Domnule, ați stabilit asta cumva? Da, știu că pare puțin hilar, dar probabil că la modul ăsta ar trebui să se discute.

 Altă variantă, în momentul de față, nu prea văd. Deci, cu aceste partide, cu aceste persoane la conducerea partidelor, cu aceste poziții deja solide în ceea ce privește liniile roșii și ce facem, ce nu facem, cu cine facem, cu cine nu facem, o altă variantă decât un Guvern minoritar, cu o înțelegere cât de cât între partide, nu văd. Da, încă nu s-a ajuns la acea...

Printre înțelegerile pe care le-ați pune dumneavoastră într-un document, dacă ar fi semnat, dacă vom ajunge, sperăm, până acolo, ați spune inclusiv faptul că partidele care rămân în opoziție nu depun o moțiune de cenzură împreună cu AUR?

Cred că este minimul. Păi, este primul punct. Nu ne mai leagă nimic. Trebuie să fie primul punct de înțelegere. Dacă spunem: „Șase luni de zile guvernează cineva”, șase luni de zile trebuie lăsat în pace.

Cum o să ne contrazicem sau cum o să se certe membrii din Parlament pe anumite proiecte de lege, pe anumite articole, pe virgulă, de unde începe, unde se termină textul, sunt alte discuții.

Cu siguranță, ar fi foarte complicat să guvernezi într-o formulă în care n-ai majoritate în comisiile de specialitate și în plen, dar nu este imposibil, mai ales dacă ai câteva ținte foarte precise: să termini PNRR-ul, să faci bugetul pentru anul 2027, să respecți un anumit nivel de deficit bugetar. Da.

Propuneți dumneavoastră aceste variante de guverne care să dureze câte șase luni și să se încheie...

O perioadă limitată? Da.

Fie o rocadă între formule de guvern și să se încheie cu unul tehnocrat. Prim-ministrul ar rămâne același în tot acest timp?

Nu cred că s-a discutat la nivelul acestui detaliu. În mod normal, când vine un partid, vine cu prim-ministru cu tot.

Vicepremierul consideră că Alexandru Nazare este în continuare o variantă de premier

Vă întrebam asta. La o asemenea formulă, înțeleg că Alexandru Nazare...

Astăzi am vorbit cu dânsul, l-am salutat ca pe viitorul prim-ministru, mai mult în glumă, mai serios. Ne înțelegem foarte bine, atâta timp cât nu discutăm de bani.

Agricultura tot timpul cere, iar ministrul Finanțelor, știu din propria experiență, trebuie să țină echilibrul. Deci nu este într-o poziție foarte plăcută domnul Nazare, dar suntem amici chiar foarte buni și mai și glumim.

Da, din punctul nostru de vedere, era o variantă și este în continuare o variantă. Dacă s-ar schimba miniștrii și secretarii de stat și ar rămâne domnul Nazare prim-ministru toată perioada, ar fi o stabilitate, ar fi o continuitate, dar...

Dar ei inițial îl voiau și după aceea nu l-au mai vrut. La ultimele negocieri nici...

Nu știu să răspund la această întrebare, sincer. A fost pe masă ca variantă și este, cred, și astăzi pe masă ca variantă. Noi am zis de la bun început că este o variantă acceptabilă din punctul nostru de vedere.

Desigur, și un Guvern de la UDMR ar fi, din punctul nostru de vedere, o variantă, dar nu cred că s-ar realiza. M-a întrebat cineva, acum ceva vreme, când o să aibă România prim-ministru de la UDMR și am zis: „Când o zbura porcul”. Și nu cred că, în viitorul apropiat, o să avem noi această...

Părea cel mai deschis la dialog dintre toate negocierile, așa că...

Nu cred că este cazul. Hai să rămânem cu fraza asta: „Nu cred că este cazul”. Și nu din cauza UDMR, ci din conjunctura actuală.

Vizita agențiilor de rating în România

Ați avut și portofoliul de la Finanțe și tocmai ce ați pomenit de acea perioadă. Tocmai ce încep discuțiile cu domnul Nazare și cu reprezentanții agențiilor de rating. Ce credeți că se va întâmpla? Vă întreb ca om care a văzut evoluția deficitului, a avut acces la documente de la bun început.

Singurul risc real este, în continuare, cel politic. Nu este cel fiscal sau nu este cel economic. Momentan, cifrele, așa cum arată și așa cum au fost gestionate de domnul Nazare, dau soliditate și un punct de plecare solid pentru orice discuție cu Fitch, cu S&P, cu orice altă agenție de rating.

Cifrele sunt realiste și pe partea de venituri, și pe partea de cheltuieli, sunt sub control. Dar nici în 2024 nu am fost în cel mai mare pericol din cauza cifrelor, din cauza economiei, din cauza bugetului. Și acolo riscul politic a fost cel mai mare.

Știți, am anulat niște alegeri. Noi... nu noi, România. Am fost într-o situație fără precedent din punct de vedere politic și la nivel european și fără o perspectivă foarte clară și imediată. Și lucrurile au fost gestionate, zic eu, chiar dacă nu optim, foarte bine.

În condițiile în care am fost în alegeri, în perioadă de alegeri, ar trebui să reducem deficitul la 7% sau să ne apropiem de 7% și să facem un buget echilibrat. Deci nici acum cifrele nu reprezintă cel mai mare pericol, ci riscul politic.

Cât contează în calcularea riscului pentru o țară situația politică versus situația economică pe care ați explicat-o?

Foarte mult, dacă este fără perspectivă. Deci, dacă se vede, cum am zis, o luminiță la capătul tunelului și se preconizează o schimbare într-o lună, două luni de zile, nu este o problemă majoră.

Astăzi nu suntem în situația, cred eu personal, în care să fim trimiși în „junk”, pentru că mai există o perspectivă pozitivă și din punct de vedere politic, oricât de antagonice sunt pozițiile. Și avem câteva cifre solide pe partea de buget, pe partea de deficit, pe partea de economie.

Lucrurile sunt foarte grele pentru cetățeni, deci trebuie să admitem acest lucru, pentru că această scădere a consumului afectează buzunarul fiecărei persoane și nu se poate continua așa foarte mult. Trebuie să încetăm măsurile care sunt inflaționiste. Trebuie să încetăm toate măsurile de creștere de taxe, de creștere de impozite.

Toate acestea trebuie excluse în momentul de față și trebuie să ne concentrăm pe măsurile de sprijin pentru relansare economică.

Avem prima hotărâre de Guvern de relansare economică, un program care trebuie urmat de lansări efective de ghiduri și lansări efective de subprograme. Trebuie să venim în sprijinul firmelor imediat, ca să nu ajungem într-o situație în care am dat bani, să nu mai avem cui.

Între timp, dacă intră în faliment, dacă intră în concordat companiile, degeaba mai vii să salvezi o companie care este în pragul falimentului. Na, trebuie niște decizii imediate.

Sper să găsim, totuși, o înțelegere și responsabilitate la nivelul Parlamentului și, în iulie, măcar unele dintre acestea să fie aprobate.

Ce măsuri sunt pregătite pentru fermieri

Pentru agricultori, că tot pomeneam ceva mai devreme. Sunt vești foarte proaste în această perioadă. Am avut din nou o creștere a prețului petrolului și, pentru agricultori, e foarte importantă evoluția prețului motorinei. Ați propus o reajustare, o păstrare a prețului la motorină, cel puțin pentru această categorie. Credeți că e posibil să se găsească o soluție în iulie?

Eu cred că este absolut necesară. Altfel, campania de toamnă, în condițiile în care motorina este aproape de un maxim istoric și îngrășămintele sunt foarte scumpe, o să ne afecteze foarte mult la înființarea culturilor de toamnă și, în perioada recoltatului, este foarte, foarte greu pentru fermieri să lucreze cu aceste prețuri.

Și, de aceea, măcar pentru agricultori trebuie să venim în continuare cu un sprijin, cu o limitare a prețului, cu creșterea suportului pentru acciză. Orice variantă care poate fi aprobată doar prin ordonanță de urgență sau prin lege.

De aceea, cred că această sesiune parlamentară extraordinară este absolut necesară, să punem pe masa Parlamentului aceste decizii, domnul Barbu.

Domnul Barbu, care a fost înaintea dumneavoastră la Ministerul Agriculturii, a făcut o declarație care s-a viralizat imediat aici, la „Interviurile Adevărul”. Dumnealui a vorbit despre penuria alimentară ca fiind un risc în condițiile de atunci. Acum avem și problema legată de prețul petrolului, prețul motorinei, în speță, și prețul îngrășămintelor. Există riscul, dacă avem ghinion, de penurie alimentară?

Eu cred că nu, pentru că vor fi foarte mulți fericiți care vor invada și mai mult piața României cu alimente și cu produse alimentare sau cu produse agricole. Suntem pe o piață comună a Uniunii Europene și abia așteaptă alții să facem câte o mișcare greșită și să ne invadeze și mai mult cu produse.

Asta ar însemna și scumpiri.

Da sau nu. Nu neapărat, că, din păcate, produse low-cost apar zi de zi pe raft din alte state membre ale Uniunii Europene. Ei produc orice, doar să fie consumatori care să cumpere. Și noi, dacă nu avem grijă de producătorii noștri, de fermierii noștri, de producția autohtonă, o să fie foarte mulți fericiți care abia așteaptă să mai găsească o breșă în sistemul nostru alimentar.

Și propunerile care ar fi pentru sesiunea extraordinară din iulie? Ne spuneați dumneavoastră ceva mai devreme că sunt în pericol lucrările din toamnă. Înțeleg că avem recolte destul de bune, pentru că au fost temperaturi ridicate, a și plouat. Înțeleg că stăm destul de bine aici.

Și prețuri foarte mici. Dar prețurile internaționale, din păcate, la cereale, în general, unde suntem noi foarte buni și anul ăsta o să avem un an bun, sunt destul de jos. Adică nu putem să spunem că avem un an extraordinar în privința vânzărilor.

Zootehnia se confruntă cu crizele pe care vi le-am menționat și pe sectorul porcin, și pe sectorul micilor rumegătoare, și cu problemele de producție la lapte și supraproducția la lapte pe plan intern, pe plan european. Toate acestea împing produse și subproduse agroalimentare către România.

Tot valul vine dinspre vest și împinge. Toată lumea, ce nu poate vinde acasă, vine, împinge spre est, chiar și la preț de dumping, adică spot, la jumătate față de prețul de producție. Din păcate, și acest lucru este o chestiune foarte gravă.

Primele sau cele mai importante măsuri sunt cele care vizează mișcarea porcinelor în România, subvenția pentru sectorul de porcine, subvenția pentru sectorul de bovine, lapte și carne, sprijin pentru îngrășăminte chimice.

Cât se poate de repede trebuie să venim cu această lege, care nu poate fi aprobată... Orice ordonanță de Guvern trebuie să vină din Parlament, și o formă de sprijin pentru sectorul ovin, dacă nu reușim să convingem Uniunea Europeană să ne lase în continuare să vindem animale vii și carcase în Europa și în terțe piețe, pentru că și acolo avem această criză cu pesta și cu variola.

Problema urșilor din România

Este un subiect pe care țin să-l discutăm, pentru că nu s-a găsit o rezolvare. Dumneavoastră ați avut foarte multă vreme Ministerul Mediului. Am avut un urs la Snagov. Da, se spune că nu mai găsim nicio soluție. Care ar fi soluția? Ani de zile s-a căutat o soluție. A fost un scandal continuu între oricine venea cu o propunere și agenții și, pardon, asociațiile din domeniu. Au fost foarte multe emoții la mijloc. Ne aducem aminte. Care ar fi varianta?

Multe emoții și multe minciuni și, din păcate, multă campanie construită pe spinarea fermierilor și a oamenilor care au fost atacați.

Eu, când am fost la Mediu, am spus clar și răspicat care este părerea mea și am și pus în aplicare cel puțin trei, poate chiar patru măsuri sectoriale pentru fiecare problemă în parte.

Pentru creșterea numărului de exemplare de urs brun în România nu există altă variantă decât vânătoarea. Poate să comenteze oricine, orice. Eu le-am spus că o să aibă urs în Delta Dunării și acum Snagovul e destul de aproape, dacă mă uit așa. Vine înspre sud și înspre est din ce în ce mai mult. A coborât din Carpați și se duce în zona de deal și de șes. Ce o să facă în Delta Dunării dacă nu avem grijă?

Deci, pentru numărul foarte mare de exemplare... Am prezentat și Comisiei Europene studiul pe care l-am făcut pe bani mulți, bani europeni, cu analize genetice. Ce au vrut toate ONG-urile. Au acum analiza. Nu le convine că a ieșit o cifră prea mare: 10.000-12.000, între 10.000 și 12.000 de exemplare.

Pentru problema din localități, unde apare ursul, singura soluție este eliminarea exemplarelor periculoase. Imediat. Avem din 2021 ordonanța, este aplicabilă, este și eficientă. S-a mers prima dată pe o intervenție graduală: alungare, relocare, împușcare. Acum este împușcarea în intravilan permisă imediat. Trebuie să eliminăm exemplarul de urs din zona școlii, din zona grădiniței, din supermarket, de pe case, de pe stâlp...

Tocmai. Sunt părinți care vor să meargă să-și ducă copiii într-o drumeție. Le este frică, efectiv, mai ales în sezonul ăsta, să iasă din București.

Dacă cumva vă place drumeția, mie îmi place. Merg destul de mult pe munte și mă întâlnesc zi de zi cu oameni care sunt speriați. Le este frică să mai iasă într-o excursie, la o drumeție undeva pe munte.

Mai avem problema fermierilor, care trebuie despăgubiți acolo unde au suferit pagube, și avem nevoie de măsuri proactive de limitare sau de reducere a interacțiunii sau a conflictelor om-urs.

Eu propusesem acele sisteme de garduri electrice finanțate din AFM. Au început acum să și plătească, după vreo trei-patru ani de zile. Deci lucrurile nu merg foarte repede, dar, încă o dată, nu există altă variantă.

Poate să vină oricine și să critice oricât de mult și să mintă. Ăsta e cel mai important lucru. În toate țările europene unde există populație de urs există vânătoare. Noi suntem țara cu cea mai mare populație de urs.

Este absolut normal să fie vânătoare și aici. Și, de aici, putem să fim de acord sau să nu fim de acord cu cei care, pentru bani, împușcă animale. Eu nu sunt vânător, n-o să fiu niciodată. N-aș împușca nici pentru bani, nici fără bani niciun animal.

Dar și căprioara este vânată, și mistrețul este vânat, și cerbul este vânat. Se vânează și păsări. Nu intru într-o discuție despre cine este de acord și cine nu este de acord.

Omul este parte din acest ecosistem de mii de ani, omul vânează de mii de ani și echilibrul acesta relativ, care se mai regăsește și în Europa, și în România, s-a menținut prin intervenție umană.

Cea mai mare prostie a fost când cineva a spus că problema urșilor se rezolvă prin non-intervenție. Niciodată n-a fost soluția. Non-intervenția n-o să fie niciodată soluția.