Revenirea lui Trump în 2024 ar „rezolva toate problemele Rusiei”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Război în Ucraina - imagine pusă la dispoziţie de departamentul de presă al Ministerului Apărării din Rusia
Război în Ucraina - imagine pusă la dispoziţie de departamentul de presă al Ministerului Apărării din Rusia

Deşi Rusia probabil blufează în privinţa noii ofensive, crucial pentru coeziunea occidentală este ca Ucraina să-şi recucerească sudul - mai ales dacă Donald Trump ar reveni la putere, spune politologul Francis Fukuyama.

Francis Fukuyama este cunoscut, între altele, ca autor al cărţii ”Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, în care susţine că democraţia liberală şi capitalismul de piaţă liberă reprezintă punctul final al evoluţiei societăţii.

La sfârşitul lunii iunie, autorităţile ruse i-au interzis politologului şi filosofului american accesul în Rusia. DW a stat de vorbă cu Fukuyama la doar câteva zile după ce acesta s-a alăturat consiliului consultativ al Fundaţiei Internaţionale Anticorupţie, nou înfiinţată de disidentul rus Alexei Navalnîi, încarcerat în Rusia.

image


Politologul american Francis Fukuyama

DW: Vă aflaţi pe lista cu persoane care nu au voie să intre în Rusia. Ce părere aveţi despre gestul autorităţilor de acolo?

Francis Fukuyama: Faptul că mă aflu pe listă este o onoare. Tuturor criticilor străini importanţi ai Rusiei şi ai invaziei Rusiei în Ucraina li s-a interzis să pătrundă în Rusia. Chiar mă întrebam de ce le-a luat atât de mult timp în cazul meu.

Care este motivul pentru care v-aţi alăturat consiliului de administraţie al Fundaţiei Anticorupţie?

Sunt un mare admirator al lui Alexei Navalnîi, pe care l-am întâlnit la Varşovia în 2019. Corupţia este o mare problemă în Rusia şi în întreaga lume. Sunt nespus de bucuros să sprijin fundaţia sa în orice mod posibil.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent: ”Abia am început”, referindu-se la războiul din Ucraina. Oare joacă la cacialma?

Cred că minte, aşa cum face în legătură cu multe lucruri. Analiştii militari occidentali care au analizat poziţia forţelor ruseşti au observat că, în momentul de faţă, Rusia se confruntă cu un deficit sever de personal. De asemenea, Rusia a pierdut probabil o treime din toate forţele concentrate iniţial pentru a învinge Ucraina. Estimările privind pierderile ruseşti sunt incerte, dar este posibil să fie vorba de 20.000 de morţi şi poate 60.000 de răniţi, la care se adaugă prizonierii. Pentru o ţară de mărimea Rusiei aceasta reprezintă un adevărat dezastru militar.

Având în vedere că ruşii au obţinut doar câştiguri marginale în cele două luni de când au început să se concentreze asupra Donbasului, nu cred că dispun de multe rezerve. Cred că Putin blufează când spune că armata rusă abia ce s-a încălzit.

Care credeţi că ar putea fi o strategie de succes pentru Ucraina?

Cea mai realistă strategie în acest moment este concentrarea asupra sudului, redeschiderea accesului Ucrainei la Marea Neagră prin recucerirea Hersonului şi a altor porturi de la Marea Azov. Acest lucru este mai important decât Donbasul. Cred că recucerirea Donbasului va fi destul de dificil de realizat în următoarele câteva luni. Dar, până la sfârşitul verii, am putea asista la un progres real în sud. Este vital pentru Ucraina să recupereze acest acces, astfel încât să poată relua exporturile tuturor produselor sale agricole din porturile de la Marea Neagră şi să rupă astfel blocada rusă de la Odesa.

Cum s-ar putea schimba situaţia dacă Donald Trump ar fi reales preşedinte al SUA?

Dacă Donald Trump revine în 2024, asta rezolvă toate problemele Rusiei, deoarece se pare că s-ar fi angajat să scoată SUA din NATO. Rusia îşi va fi atins obiectivele sale majore prin această schimbare în politica americană. Cred că este deosebit de important ca Ucraina să facă unele progrese şi să recapete un moment militar propice în timpul verii. Unitatea în Occident depinde de convingerea populaţiei că există o soluţie militară pe termen scurt la această problemă.

Dacă oamenii simt că ne confruntăm pur şi simplu cu un impas prelungit care va dura la nesfârşit, atunci cred că unitatea va începe să se destrame şi vor exista mai multe apeluri adresate Ucrainei de a ceda teritorii pentru a opri războiul.

image

Vladimir Putin în timpul vizitei la Teheran din 19 iulie 2022

Cum vedeţi Rusia într-o perspectivă globală mai largă? Ce fel de regim politic conduce această ţară?

În clipa de faţă, mai mult decât orice altceva, regimul seamănă cu Germania nazistă. Singura sa ideologie este un fel de naţionalism extrem, dar chiar mai puţin dezvoltat decât cel al naziştilor. Este, de asemenea, un regim foarte slab instituţionalizat. Se învârte cu adevărat în jurul unui singur om, Vladimir Putin, care controlează cu adevărat toate marile pârghii de putere.

Dacă facem o paralelă cu regimul din China, vom vedea că ele diferă în mod semnificativ. China are un Partid Comunist mare, cu 90 de milioane de membri şi o disciplină internă de fier. În cazul Rusiei, acest tip de instituţionalizare lipseşte.

Prin urmare, nu cred că în Rusia avem de-a face cu un regim stabil, cu o ideologie clară pe care să o poată proiecta în exterior. Cred că oamenii care se aliniază la regimul rus pur şi simplu dezagreează Occidentul din diferite motive.

După 30 de ani, aveţi o actualizare a conceptului dumneavoastră despre sfârşitul istoriei?

Ne aflăm într-o situaţie diferită de cea de acum 30 de ani, în care au existat reculuri ale democraţiei pe toate planurile, inclusiv în Statele Unite şi India şi în alte ţări democratice mari în ultimii ani. Însă progresul istoriei nu a fost niciodată liniar. În anii 30 au existat regrese uriaşe cărora le-am supravieţuit. Am avut o nouă serie de regrese în anii 70, marcate de criza petrolului şi inflaţia din multe părţi ale lumii. Aşadar, ideea de progres istoric nu este moartă.

Uneori avem parte de regres, dar instituţiile şi ideile care stau la baza acestora sunt puternice şi au supravieţuit pe o perioadă îndelungată de timp şi mă aştept ca acestea să continue să supravieţuiască.

Credeţi că războiul din Ucraina şi alte crize politice arzătoare pun în umbră criza climatică, mai globală şi mai periculoasă?

În mod evident, nevoile energetice pe termen scurt au dus la o revigorare a combustibililor fosili şi au încetinit progresul în direcţia reducerii emisiilor de carbon. Însă acesta este un regres temporar. Am convingerea că ambele probleme trebuie abordate, nefiind vorba despre a alege între una sau alta. Ambele trebuie luate în serios.

Însă criza climatică se desfăşoară lent şi va continua să ne însoţească pentru următoarele generaţii. Aşadar, nu cred că paşii înapoi pe care îi facem acum determină neapărat destinaţia finală.

Francis Fukuyama este politolog la Universitatea Stanford din California. A studiat la Universitatea Cornell şi a obţinut doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea Harvard, cu o teză despre politica externă a URSS în Orientul Mijlociu.

Interviul a fost realizat de Mikhail Bushuev pentru Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite