Criza submarinelor. Washingtonul recunoaşte că reconcilierea cu Parisul „va lua timp“

Criza submarinelor. Washingtonul recunoaşte că reconcilierea cu Parisul „va lua timp“

Preşedintele SUA, Joe Biden şi omologul său francez, Emmanuel Macron

Statele Unite recunosc că reconcilierea cu Franţa, după criza submarinelor, "va lua timp" şi va necesita "acţiuni" din partea Washingtonului, a declarat joi şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, citat de AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Recunoaştem că acest lucru va lua timp şi multă muncă şi se va traduce nu numai declaraţii, ci şi prin acţiuni", a spus el într-o conferinţă de presă, în paralel cu Adunarea Generală a ONU de la New York.
 
Referindu-se la "cooperarea şi coordonarea", pe care preşedinţii Joe Biden şi Emmanuel Macron s-au angajat să le aprofundeze miercuri, în discuţia lor telefonică, Antony Blinken a spus că cele două ţări aliate ar putea "face mai mult" şi "mai bine".
 
El a subliniat îndelung importanţa Franţei, în special în regiunea indo-pacifică, unde Washingtonul a anunţat la jumătatea lui septembrie o alianţă cu Australia şi Regatul Unit care a fost la originea crizei.
 
Secretarul de stat american a avut joi dimineaţă o discuţie privată cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian.
 
"El şi cu mine suntem prieteni de multă vreme", a spus el despre "Jean-Yves", "am o stimă deosebită pentru el", potrivit AFP.
 
După conversaţia telefonică dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său american Joe Biden, relaţiile dintre aliaţi par să se fi înscris pe o traiectorie constructivă.
 
Lucrurile par în orice caz să se calmeze, ambasadorul Franţei în Statele Unite, Philippe Etienne, rechemat la Paris pentru consultări, se întoarce la Washington, preşedintele Emmanuel Macron se va vedea cu Joe Biden în Europa la sfîrşitul lunii octombrie, la alte nivele a fost relansat dialogul… 
 
Le Monde se întreabă dacă aceste angajamente vor fi urmate şi de fapte: ”După discuţia telefonică dintre Biden şi Macron s-a subliniat  necesitatea unei apărări europene mai puternice şi mai eficiente, care să completeze rolul NATO.
 
Potrivit acesteia, cei doi lideri „au fost de acord că o consultare deschisă între aliaţi cu privire la chestiuni de interes strategic pentru Franţa şi partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situaţii”. În timp ce oficialii francezi vor saluta cuvintele calde dinspre Statele Unite, nu este clar dacă acestea vor fi şi susţinute  de acţiuni, cum ar fi noi programe sau angajamente financiare
 
Formularea este vagă, dar răspunde unei cereri constante din partea Parisului. Contrar dorinţelor exprimate în anumite cercuri de opoziţie, care nu cunosc realităţile geostrategice, Franţa nu are niciun interes să părăsească NATO.
 
Sprijinul Statelor Unite, reafirmat de preşedintele Biden, pentru lupta împotriva terorismului din Sahel, condusă de Franţa, cu ajutorul europenilor, este important în acest sens.
 
Dar nemulţumirea este profundă. Toate aceste promisiuni rămân în mod evident de îndeplinit de aici înainte. Şi se ştie că diavolul  se ascunde în detalii.
 
Ce înseamnă, mai exact „o apărare europeană mai puternică”  din perspectiva procesului decizional? Episodul Aukus a arătat în ce măsură politica externă a Statelor Unite, orientată în totalitate spre rivalitatea cu China, ignoră aliaţii consideraţi neesenţiali. Iar această tendinţă se va vădi, fără îndoială, în cel mai scurt timp. Depinde de europeni să profite de această oportunitate şi să-şi depăşească diviziunile”, conchide le Monde.
 
Şi, după cum remarcă Le Figaro, ”până acum, oficialii americani, deşi cereau ca europenii să cheltuiască mai mult pentru apărarea lor, criticaseră întotdeauna ideile franceze de autonomie strategică, despre care credeau că ar viza slăbirea NATO.
 
Numai şi pentru că a abordat această chestiune sensibilă, apelul telefonic dintre cei doi preşedinţi a fost important. Dacă aceste propuneri vor fi puse în practică, Emmanuel Macron, care a făcut din dezvoltarea apărării europene piatra de temelie a politicii sale internaţionale, va ieşi câştigător din această criză.
 
Rămâne de văzut modul în care propunerile SUA vor fi puse în aplicare şi dacă vor fi puse pe deplin. În orice caz, va dura probabil săptămâni sau chiar luni, până când rana se va vindeca”. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările