Un politolog şi un general german avertizează: Rusia ar putea declanşa un „atac-surpriză“ în regiunea Mării Negre, ţările baltice, Polonia sau Ucraina

Un politolog şi un general german avertizează: Rusia ar putea declanşa un „atac-surpriză“ în regiunea Mării Negre, ţările baltice, Polonia sau Ucraina

Rusia continuă să se doteze cu rachete „interzise“ şi se pregăteşte de războaie regionale limitate în Europa, scrie publicaţia germană „Die Welt“, pe baza raportului unui politolog şi al unui general german în retragere.

„Rusia se pregăteşte pentru războaie regionale în Europa“ titra „Die Welt“ în ediţia sa din 14 iulie, referindu-se la un raport semnat de politologul şi directorul Institutului pentru Politica de Securitate de la Universitatea Kiel, Joachim Krause, şi de generalul german în retragere şi fost secretar general adjunct al NATO, Heinrich Brauss.
 
Krause consideră că, atâta timp cât Europa este  concentrată pe schimbările climatice şi criza migraţiei, Rusia, fără nici un motiv concret, pregăteşte războaiele regionale, fiind dispusă să recurgă chiar şi la ameninţarea de a folosi arme nucleare.
 
Potrivit lui Brauss, Rusia caută în mod deliberat o confruntare cu ţările occidentale şi se străduieşte să distrugă ordinea mondială şi să submineze coeziunea NATO.
 
Potrivit generalului în retragere german, Rusia ştie că nu ar putea câştiga un război cu NATO, motiv pentru care ar putea lansa un "atac surpriză" susţinut de o ameninţare nucleară.
 
Fostul număr doi al NATO estimează că ţările europene vor fi apoi nevoite să aleagă între un război major sau schimbări radicale în favoarea Moscovei. Potrivit acestuia, Rusia ar putea să declanşeze un astfel de atac surpriză în regiunea Mării Negre, ţările baltice, Polonia şi Ucraina.
Rolul Germaniei
 
Ambii autori rezervă un rol cheie în acest conflict Germaniei, având în vedere localizarea sa geografică. Prin urmare, ei sfătuiesc guvernul german să consolideze capacitatea de luptă a armatei germane cât mai curând posibil.

Dar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov spune,într-un interviu apărut joi în ziarul german Rheinische Post, că ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice participă la „efectuarea unei politici agresive antiruseşti“ la presiunea Statelor Unite, care îşi urmăresc propriile obiective geopolitice.

O situaţie alarmantă s-a creat la ora actuală în jurul NATO, susţine Lavrov, insistând că ţările din Alianţă iau parte la promovarea unei politici agresive faţă de Rusia, pe fondul creşterii „nejustificate“, în opinia sa, a cheltuielilor militare, în timp ce blocul nord-atlantic îşi sporeşte prezenţa militară în apropiere de graniţele Federaţiei Ruse.

Potrivit ministrului rus de externe, dacă în 2018 numai Statele Unite au cheltuit în acest scop peste 700 de miliarde de dolari, NATO în ansamblul său - aproape un milion de miliarde (dolari), în timp ce Rusia - mai puţin de 50 de miliarde de dolari.

Şeful diplomaţiei ruse susţine că Alianţa Nord-Atlantică îşi creşte prezenţa militară în apropiere de graniţa Rusiei şi a aliatului său Belarus, ceea ce sporeşte riscul de incidente '„ntâmplătoare“ şi duce la o escaladare a tensiunilor militaro-politice în regiune.

„Deciziile includerii în acest bloc a unor ţări precum Muntenegru şi Macedonia de Nord sunt absolut lipsite de logică din punctul de vedere al consolidării capacităţilor de apărare a NATO“, susţine Lavrov în interviul acordat Rheinische Post cu ocazia unei vizite în Germania pentru a participa joi la un forum germano-rus.

Toate acestea, în opinia sa, „nu sunt deloc ceea ce este necesar astăzi pentru a menţine securitatea şi stabilitatea în Europa“.

Referitor la relaţiile actuale dintre Rusia şi NATO, Serghei Lavrov a evocat că „perioade de îngheţ“ au existat şi mai înainte, amintind în acest context episodul bombardării Serbiei de către Alianţa Nord-Atlantică (1999) şi conflictul din august 2008 dintre Rusia şi Georgia, descris de ministrul rus ca „aventura militară a regimului preşedintelui Mihail Saakaşvili în Osetia de Sud“.

„Acele crize au fost însă depăşite“, a menţionat Lavrov, în contextul în care relaţiile dintre NATO şi Rusia au încetat practic după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova.

În acelaşi timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri ca Rusia să-şi distrugă noua rachetă 9M729, care poate transporta focos nuclear, pentru salvarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), ce ar putea înceta la 2 august 2019 în cazul în care nu survine nicio schimbare din partea ţărilor semnatare - Rusia şi SUA. Washingtonul susţine că Rusia a încălcat acest pact, dezvoltând o rachetă capabilă să opereze în raza de acţiune interzisă de tratat.

„După cum am spus, în 1987, ruşii au reuşit să distrugă în jur de 2.000 de rachete în câteva săptămâni, de aceea cred că ar putea distruge noile rachete dacă ar dori. Dacă, într-adevăr, am vedea din partea Rusiei dorinţa de a scăpa de aceste rachete, sunt sigur că am putea salva INF“, a declarat Stoltenberg vorbind în cadrul unui forum în Colorado (SUA), potrivit TASS.

Tratatul INF, semnat de SUA şi URSS în 1987, a interzis rachetele cu lansare de la sol capabile să transporte focoase nucleare pe o distanţă între 500 şi 5.500 de kilometri.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: