Putin atacă pe mai multe fronturi Europa, chiar dacă oficial nu i-a declarat război. Care sunt obiectivele sale? | FOTO VIDEO
0
Preşedintele rus Vladimir Putin atacă de câteva luni pe mai multe fronturi Europa, prin mijloacele războiului hibrid - şantaj energetic, imigranţi, masări de trupe - profitând de noul val al pandemiei de COVID-19 şi ajutat de generalul iarnă care bate la uşă.
Liderul de la Kremlin profită de noul val COVID-19 care se propagă în Europa şi de criza energetică prin care trece bătrânul continent pentru a încerca să-şi atingă câteva obiective: îndepărtarea NATO de frontierele sale şi recuperarea în sfera sa de influenţă a câtorva foste state sovietice considerare importante pentru securitatea Moscovei.
Pentru a-şi realiza planurile, strategii Kremlinului au recurs la războiul hibrid, pe care l-a testat în mai multe rânduri în teren. Cea mai nouă armă introdusă în acest război este cea a invaziei cu ajutorul imigranţilor.
Război prin interpuşi, imigranţii folosiţi pe post de arme
Autorităţile poloneze au acuzat luni Minskul că încearcă să declanşeze o confruntare majoră, după ce imagini postate pe reţelele sociale arată mii de migranţi care se îndreaptă spre frontiera dintre Belarus şi Polonia. Aceştia sunt escortaţi de militari belaruşi înarmaţi şi cu câini de vânătoare. Forţele speciale din Polonia declară că este cea mai mare încercare de forţare a graniţei şi anunţă că au mobilizat peste 28.000 de poliţişti de frontieră, soldaţi şi poliţişti.
Noi imagini postate pe reţelele sociale arată cum migranţii încearcă să taie gardul de sârmă ghimpată dintre Belarus şi Polonia cu cleşti de sârmă, în timp ce soldaţii polonezi îi resping cu gaze lacrimogene.
Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat că sunt 3-4.000 de migranţi la graniţă şi alţi 10.000 pe teritoriul Belarusului, care se îndreaptă pre frontiera cu Polonia.
Într-un mesaj pe Twitter, şeful biroului pentru securitate naţională din Polonia spune că autorităţile poloneze se aşteaptă ca atacurile de la graniţă să se intensifice în orele următoare. Preşedintele Andrej Duda are în vedere convocarea Consiliului Naţional de Securitate.
Migranţii ajunşi la graniţa cu Polonia forţează gardurile de sârmă ghimpată şi încearcă să rupă cordonul de securitate. Între timp, alţi migranţi şi-au montat corturile în apropierea graniţei.
Între 40 şi 50 de zboruri noi au fost operate în ultimele săptămâni din Orientul Mijlociu la Minsk, conform cotidianului german „Die Welt”. Totodată, anumite zboruri au aterizat pe aeroportul din Grodno, la 20 km de graniţa poloneză. Astfel, între 800 şi 1.000 de imigranţi ar intra în fiecare zi în Belarus, potrivit cotidianului german.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cere Belarusului să nu mai folosească migranţii pe post de arme politice, într-o declaraţie publicată luni seară. Ea cere statelor membre să aprobe sancţiuni extinse pentru regimul belarus şi anunţă că doi vicepreşedinţi CE vor merge în ţările de origine ale migranţilor, pentru a le convinge să nu mai permită folosirea acestora de către regimul de la Minsk.
Eurodeputatul RENEW Guy Verhofstadt scrie într-un mesaj publicat pe Facebook că „doar slăbiciunea UE” i-a permis lui Lukaşenko să folosească migranţii în această criză. Departamentul de Stat al SUA a cerut luni Belarusului să înceteze să manipuleze fluxul de migranţi către Uniunea Europeană, regimul de la Minsk fiind acuzat că a facilitat pentru mii de migranţi sosirea la graniţa cu Polonia, informează AFP.
Masări de trupe la graniţa Ucrainei
Pe celălalt front, Rusia a lăsat efective militare în apropierea frontierei sale cu Ucraina după exerciţiile recente, numărul soldaţilor ruşi din zonă totalizând în prezent 90.000, după cum a anunţat, săptămâna trecută Ministerul ucrainean al Apărării. Forţele armate ruse au desfăşurat recent o serie de aplicaţii militare de amploare, la care au luat parte inclusiv trupe aeropurtate.
După aceste exerciţii, militari din cadrul Armatei 41 ruse au rămas la circa 260 kilometri de graniţa cu Ucraina, a precizat Ministerul Apărării ucrainean. „Ar trebui observat faptul că periodic Federaţia Rusă a recurs la practica transferării şi comasării de unităţi militare pentru a menţine tensiunile în regiune şi presiunea politică asupra statelor vecine”, a explicat ministerul. Imaginile din satelit făcute săptămâna trecută de Maxar Technologies demonstrează tipul de mişcări neregulate ale trupelor şi echipamentelor ruseşti de care sunt îngrijoraţi oficialii americani. Un oficial al Departamentului de Stat şi un consilier din Congres au remarcat că preocupările SUA provin în mare parte din faptul că Rusia îşi poziţionează trupele în teren astfel încât să fie pregătite în cazul în care doreşte să ia măsuri rapid împotriva Ucrainei.
„Este cu siguranţă o acumulare fără precedent şi, dacă Rusia vrea să invadeze Ucraina, are capacitatea de a copleşi forţele ucrainene”, a spus consilierul. „Cu o acumulare atât de mare, Putin ar putea ordona oricând o invazie şi ar exista foarte puţine avertismente”. Evaluările cu privire la motivele Rusiei diferă foarte mult în cadrul administraţiei, unii oficiali consideră că Rusia s-ar putea pregăti pentru o invazie, în timp ce altele sugerează că efectuează un exerciţiu sau pur şi simplu încearcă să intimideze Ucraina.
SUA au avertizat Europa despre o posibilă reîncepere a ostilităţilor în Ucraina
Potrivit publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung, Statele Unite au avertizat Uniunea Europeană şi cele trei state lider de pe continentul european că Rusia a concentrat forţe mari la graniţa cu Ucraina şi, în acest fel, ostilităţile din Donbas ar putea izbucni în orice moment.
După cum a informat publicaţia germană, Washingtonul a transmis Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi serviciului de relaţii externe al UE un avertisment cu privire la posibila escaladare a conflictului din Donbas. Potrivit americanilor, Rusia se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dovadă fiind concentrarea de trupe importante la frontiera comună.
Süddeutsche Zeitung a informat că, pentru susţinerea ipotezei de pregătire a Rusiei pentru atac, Washingtonul a prezentat mai multe scheme de deplasare a trupelor ruse în apropierea teritoriului Ucrainei, precum şi imagini cu unele tabere militare. Site-ul proguvernamental rus Topwar.ru a combătut aceste informaţii, acuzând SUA că induce în eroare comunitatea internaţională.
Dar preşedintele SUA l-a trimis la Moscova pe şeful CIA, William Burns, pentru „a avertiza“ Rusia împotriva oricărei întăriri a trupelor sale în apropierea frontierei cu Ucraina, şi ar fi vorbit telefonic cu preşedintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, în urma discuţiilor avute în Rusia, informează CNN. Burns a adus, de asemenea, în discuţie îngrijorarea SUA că Rusia este aproape de a-şi folosi exporturile de gaze ca armă, Ucraina şi alte naţiuni europene prognozând că vor avea parte de crize energetice în această iarnă.
Ca răspuns la întrebările legate de imaginile din satelit, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor, săptămâna aceasta, că „Mişcarea echipamentelor militare sau a unităţilor armatei pe teritoriul Federaţiei Ruse este exclusiv afacerea noastră”. El a adăugat că „Rusia nu a ameninţat niciodată pe nimeni, nu ameninţă şi nu reprezintă un pericol pentru nimeni. Dar pe fondul unor tendinţe expansioniste destul de agresive, în special din partea NATO şi a altor ţări, Rusia a luat întotdeauna măsuri pentru a asigura securitatea sa şi va continua să o facă”. În plus, Vladimir Putin a avertizat statele foste sovietice vecine Afganistanului să nu coopereze cu SUA.
Şeful diplomaţiei ruse a declarat, luni, că exerciţiile NATO în Marea Neagră sunt legate de dorinţa Statelor Unite ale Americii şi a aliaţilor acestora de a-şi intensifica politica de descurajare a Federaţiei Ruse, în ciuda tuturor avertismentelor făcute în anii ’90 (ai secolului al XX-lea) şi care s-au concretizat în Actul fondator Rusia-NATO, care a fost complet încălcat în partea sa cheie, care anunţa obligaţia NATO de a nu-şi muta infrastructura militară la est, pe teritoriul noilor membri.
„Acum se înţelege de la sine că SUA sunt interesate de crearea unor baze militare navale în România şi Bulgaria“, a declarat ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, după convorbirile avute cu omologul său din Venezuela, Felix Plasencia.
Aceste exerciţii constituie, după cum a arătat ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, „nu pur şi simplu o încălcare directă a acelor <<cuvinte cinstite>> care au fost rostite în mod repetat de către liderii americani şi de unii lideri europeni în discuţiile avute cu conducerea sovietică, ci reprezintă o încălcare directă a documentului semnat şi pe care toată lumea l-a lăudat ca model pentru coexistenţa paşnică şi stabilirea unui parteneriat între Federaţia Rusă şi NATO”. Rusia „este pe deplin pregătită pentru orice evoluţie a evenimentelor”, a adăugat Lavrov.
Arma gazului
Rusia ţine sub control piaţa europeană a gazelor. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis Europei mai multe gaze începând de luni, dar până acum nu sunt semne că se va vedea o îmbunătăţire a livrărilor, transmite Bloomberg.
Comenzile germane de gaze prin gazoductul Yamal-Europe indică o mică creştere a livrărilor începând de luni, deşi la licitaţiile de duminică nu a fost rezervată o capacitate suplimentară pentru a ajunge o cantitate mai mare de gaze naturale în Europa.
Aceste evoluţii sunt dezamăgitoare pentru traderi, după ce Kremlinul a dat asigurări că Gazprom îşi menţine angajamentul de a începe să livreze o cantitate mai mare de gaze naturale Europei din 8 noiembrie, când se va finaliza procesul de umplere a depozitelor interne.
O treime din gazele naturale consumate de Europa provin din Rusia. Preţurile gazelor naturale au crescut cu peste 300% anul acesta, în timp ce Europa a început sezonul rece cu cele mai scăzute stocuri din peste un deceniu.
Conform datelor de pe site-ul operatorului de reţea Gascade, comenzile germane de gaze prin gazoductul Yamal-Europe pentru a fi livrate luni prin punctul de intrare Mallnow încă sunt sub nivelul de joi şi la doar o cincime din nivelul normal. Deşi actualele fluxuri ar putea diferi, datele sunt primul semn că Rusia îşi menţine controlul asupra pieţelor gazelor din Europa.
„Dacă Rusia face ceea ce a spus Putin că va face, atunci va fi o mare uşurare. Dacă de luni nu va veni o cantitate suplimentară de gaze, vom vedea o creştere semnificativă a preţurilor”, a apreciat Frank van Doorn, director de tranzacţionare la Vattenfall.
Recent, Gazprom a dat asigurări că îndeplineşte deplin solicitările clienţilor săi din Europa, iar „fluctuaţiile înregistrate la cererea de gaze ruseşti depind de necesităţile actuale ale cumpărătorilor”.
Cererea de gaze naturale a crescut pe măsură ce revenirea economiei din pandemie a condus la stocuri mai mici de gaze şi la o competiţie acerbă pentru livrări din partea cumpărătorilor asiatici. De exemplu, China vrea să cumpere cantităţi mai mai de gaze lichefiate, chiar dacă preţurile sunt la un nivel record, înaintea debutului sezonului de iarnă. Putin ar putea recurge la arma gazului şi mai mult când gerul şi zăpada vor ajunge în Europa.
Belarusul, în buzunarul lui Putin
Primul stat câştigat în acest război hibrid este Belarusul, care s-a predat liderului de la Kremlin. Ajuns paria în Occident din cauza fraudării alegerilor prezidenţiale şi suprimării opoziţiei, preşedintele Belarusului, dictatorul Aleksandr Lukaşenko, a semnat joi cu omologul rus 28 de programe în cadrul Uniunii Statale Rusia-Belarus, cu obiectivul de a aprofunda integrarea economică între cele două ţări.
Pe lângă cele 28 de acorduri, Rusia şi Belarus şi-au actualizat doctrina lor militară comună şi au schiţat un concept de politică comună privind imigraţia, într-o perioadă în care se amplifică tensiunile lor cu Occidentul pe aceste subiecte.
„Avem intenţia de a rezista împreună împotriva tentativelor de ingerinţă în afacerile interne ale ţărilor noastre suverane”, a subliniat preşedintele rus, promiţându-i omologului său belarus sprijin pentru a face faţă efectelor sancţiunilor occidentale împotriva Belarusului, ţară izolată diplomatic după realegerea contestată anul trecut a lui Lukaşenko, urmată de reprimarea manifestaţiilor opoziţiei. Dar bătălia cea mare se dă pentru recuperararea Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
