Cum au ascuns ruşii Kremlinul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Cum au ascuns ruşii Kremlinul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

O strategie militară eficientă a Rusiei a ascuns Kremlinul de bombardamentele naziştilor, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ştiri pe aceeaşi temă

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Kremlinul a rezistat în faţa a opt raiduri aeriene complete. 15 bombe aeriene diferite, peste 150 de bombe incendiare, chiar şi un tanc de petrol au lovit fortăreaţa medievală a Rusiei în timpul războiului. Însă Kremlinul nu a suferit prea multe daune.
 

Una cu oraşul

 
Nikolai Spiridonov, comandantul Kremlinului din Moscova în perioada 1938-1953, era îngrijorat de securitatea Kremlinului chiar din primele zile ale războiului. Kremlinul nu era numai fortăreaţa Guvernului sovietic, ci era şi simbolul spiritual al ţării. Spiridonov a trimis un mesaj secret Comisarului Poporului pentru Afaceri Interne, Lavrenti Beria, iar acesta din urmă a ordonat iniţierea operaţiunii care avea drept scop mascarea imediată a Kremlinului.
 
Misiunea nu era uşoară şi presupunea ascunderea a 28 de hectare de teritoriu, care includeau clădiri înalte, precum turnurile Kremlinului, şi turnul lui Ivan cel Mare. Pe 22 iulie, 1941, o bombă germană de 250 de kilograme a lovit Palatul Kremlinului, dar nu a explodat.
 
Toate turnurile Kremlinului au fost revopsite folosind diferite culori şi au fost acoperite cu corturi. Fiecare acoperiş din interiorul Kremlinului a fost vopsit în cărămiziu, pentru a-l face la fel cu acoperişurile obişnuite ale clădirilor din Moscova. Curţile Kremlinului, pavate cu piatră cubică, au fost acoperite cu nisip. Corturi vopsie pentru a părea acoperişuri au fost întinse în grădinile Kremlinului, iar faţadele clădirilor au fost, de asemenea, vopsite, pentru a-i deruta pe piloţii germani.
 
Planul ingenios a fost pus la cale de către Boris Iofan, cel mai proeminent şi respectat arhitect sovietic de la acea vreme.
 
Una dintre ţintele principale ale inamicilor era Mausoleul lui Lenin. Acesta era ascuns sub un imens cort de lem pentru a-l face să pară o clădire. Trupul lui Lenin fusese scos din capitală şi readus abia în 1945.
 

Fortăreaţa Moscovei

 
Siguranţa Kremlinului nu era singura îngrijorare. Întreaga Moscovă era sub ameninţare. Au fost luate măsuri stricte de securitate şi sute de mii de moscoviţi au contribuit la securizarea capitalei.
 
Populaţia oraşului era în jur de 4,6 milioane la acea vreme (aceasta se înjumătăţise după evacurare). Mulţi cetăţeni ai Moscovei participaseră la antrenamentul civil de apărare în anii de dinaintea războiului şi acum aveau să pună în practică ceea ce au învăţat. Stingerea bombelor incendiare, acoperirea geamurilor cu bandă izolatoare, respectarea unui program strict (între orele 00:00 şi 05:00, era interzis traficul pietonal şi rutier). Peste 200 de uzine şi fabrici au fost evacuate, în timp ce restul care au rămas funcţionale produceau bunuri, muniţie şi resurse pentru frontul de luptă.
 
Peste 200.000 de oameni au aplicat pentru serviciile de pompieri. Sute de mii de locuitori ai Moscovei s-au implicat în construirea baricadelor din interiorul oraşelor şi linii vaste de apărare fuseseră construite şi în afara oraşului.
 
Clădiri false au apărut prin tot oraşul, în timp ce cele existente au fost deghizate printr-o serie de măsuri ce aveau scopul să inducă în eroare inamicii. Străzile şi drumurile fuseseră vopsite în aşa fel încât să pară doar pământ şi praf, în timp ce străzi false fuseseră trasate în zone nelocuite sau parcuri. Autostrada Leningrad, drumul principal dintre Moscova şi nordul ţării, avea un rol strategic, aşa că a fost mascată cu structuri de lemn care imitau acoperişurile de clădiri.
   
Pentru a ascunde fabrici importante din punct de vedere strategic, uneori erau create copii. Această strategie a funcţionat în regiunea Nizhni Novgorod, unde o copie din sticlă şi carton a unei uzine locale de automobile a fost creată la marginea oraşului. Copia era luminată zi şi noapte şi multe bombe nemţeşti au atacat-o, ignorând fabrica reală, care a rămas intactă.
 
În total, Moscova a fost ţinta a 95 de raiduri aeriene germane în timpul nopţii şi 30 în timpul zilei, desfăşurate de 7.200 de bombardiere. Începând cu aprilie 1942, raidurile aeriene ale germanilor au distrus 19 fabrici şi uzine, 69 de clădiri municipale şi sute de locuinţe.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: