Ce caută Vladimir Putin în America Latină. Preşedintele rus, pe urmele foştilor lideri ai URSS

Ce caută Vladimir Putin în America Latină. Preşedintele rus, pe urmele foştilor lideri ai URSS

Raul Castro şi Vladimir Putin, la sosirea în Havana, Cuba

Izolat de ţările europene şi Statele Unite, Vladimir Putin se află în căutarea unor noi sfere de influenţă, pentru a creşte susţinerea Federaţiei Ruse pe scena internaţională. De aceea, liderul de la Kremlin s-a reorientat către aliaţii tradiţionali ai Moscovei, din America Latină, pornind într-un turneu de o săptămână în statele sud-americane, unde a fost primit cu mult fast.

Ştiri pe aceeaşi temă

În timpul weekendului, Putin a vizitat patru state latine, Cuba, Nicaragua, Argentina, Brazilia, în încercarea de a demonstra occidentalilor că ţara sa nu este „doar o putere regională“, aşa cum afirmase preşedintele Barack Obama, ci un lider global.

În Brazilia, preşedintele rus a participat la finala Campionatului Mondial de Fotbal, unde a preluat ştafeta FIFA pentru organizarea Cupei din 2018. Liderul moscovit a profitat de ocazie pentru a discuta cu cancelarul german, Angela Merkel, atât în timpul meciului, în tribuna oficială a stadionului Maracana, dar şi ulterior. 

Timp de peste o oră, cei doi şefi de stat şi de guvern au dezbătut soarta Ucrainei, fiind de acord că situaţia se degradează, fără a ajunge însă la o concluzie efectivă, în timp ce luptele se intensifică în estul ţării.

Turneul sud-american al preşedintelui rus are mai multe semnificaţii care tranced o simplă mişcare tactică de imagine.

De la excluderea din G-8, Moscova şi-a reorientat atenţia spre consolidarea grupului statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), dorind să contrabalanseze influenţa Occidentului pe pieţele economice ale lumii. În următoarele zile, Putin şi omologii din BRISC se reunesc în oraşul Fortaleza şi în capitala Brasilia pentru a participa la summitul care va trasa strategia grupului în actualul context internaţional.

„Obiectivul principal al Rusiei este crearea unui sistem multipolar în lume, care să ajute la opoziţia în faţa influenţei americane şi a aliaţilor SUA“, a declarat pentru Fox News Latino, Ben Mattern, un analist geopolitic.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, anunţase în februarie că Rusia negociază amplasarea unor nave de război în porturi din Nicaragua, Cuba şi Venezuela. În aceeaşi lună, agenţia Reuters informa că un vas aparţinând serviciilor ruse de informaţii staţiona într-un port din Havana, capitala Cubei. În lunile ce au trecut, criza din Ucraina s-a amplificat, iar relaţiile dintre Federaţia Rusă şi comunitatea occidentală au atins cel mai scăzut nivel, de la sfârşitul Războiului Rece. Analiştii internaţionali privesc aceste lucruri ca fiind semnele uneo noi reconfigurări geostrategice a Rusiei, către vechii aliaţi ai URSS.

Cu toate acestea, neincluderea Venezuelei pe lista turneului liderului rus a ridicat mari semne de întrebare cu privire la relaţiile dintre cei doi mari exportatori de hidrocarburi. Inamic al SUA, Venezuala şi-a considerat opoziţia faţă de comunitatea occidentală în timpul conducerii lui Hugo Chavez, ceea ce a dus la o apropiere de Moscova. Lipsa unor tratate între cele două ţări şi problemele interne pe care le are succesorul lui Chavez, Nicholas Maduro, sunt câteva dintre justificările unei excluderi a Venezuelei din itinerariul lui Putin. Experţii consideră că nu se poate vorbi de o răcire între cele două state, ci mai mult de o concentrare a Moscovei asupra consolidării relaţiilor cu alţi actori statali din America Latină.

Cuba- Rusia, legături istorice revigorate

Prima oprire din turneul liderului de la Kremlin nu a fost aleasă întâmplător: Putin a mers în Cuba, unde s-a întâlnit cu liderul comunist Raul Castro, dar şi cu ultimul mohican al revoluţiei socialiste din America Latină, Fidel Castro.

„Vizita lui Putin în Cuba, prima din turneul său sud-american, este mai istorică decât orice alt gest. Aşa cum era de aşteptat Putin a fost foarte bine primit acolo“, a declarat Peter Hakim, membru-asociat al unui think-thank din Washington.  

„Fidel este unul dintre puţinii lideri cu care Putin se poate consulta în privinţa problemelor globale, a sferelor de influenţă şi asupra lumii occidentale“, crede Vladimir Orlov, şeful centrului PIR, un think – thank rusesc din Moscova.

Înainte chiar de a ajunge în Cuba, preşedintele Federaţiei Ruse a făcut un gest simbolic de apropiere între cele două state, prin promulgarea unei legi ce prevede anularea a 90% din datoria enormă a Havanei faţă de fosta URSS.

De când s-a retras de la putere, în 2006, din motive de sănătate, Fidel Castro, care va împlini 88 de ani pe 13 august, s-a dedicat scrisului şi primirii unor demnitari străini. Apariţiile sale în public au devenit tot mai rare. Vladimir Putin şi Fidel Castro s-au mai întâlnit în decembrie 2000, în cursul primei vizite în Cuba a preşedintelui rus.

Vizită – surpriză în Nicaragua

Din Cuba, liderul de la Kremlin a decis să-şi schimbe planul turneului său în America Latină şi s-a deplasat în Nicaragua. Aceasta este prima vizită a unui preşedinte rus în acest stat. Anterior, el a fost vizitat doar de miniştrii de Externe Eduard Şevarnadze şi Serghei Lavrov.

Preşedintele Nicaragua, Daniel Ortega, l-a întâmpinat personal pe Vladimir Putin pe aeroportul din Managua. Liderii celor două ţări au purtat tratative la care au examinat, printre altele, exportul de grâu şi tehnică agricolă din Rusia şi asigurarea de către Rusia a întreţinerii acestor utilaje.

Preşedintele nicaraguan a catalogat vizita liderului de la Kremlin drept „o rază de lumină“, amintind emoţionat, în timp ce îi strângea mâna omologului său de la Moscova, că este prima oară când ţara sa are onoarea de a fi vizitată de un preşedinte al Rusiei.

Toate statele pe care Putin le-a inclus în itinerariul său s-au abţinut să voteze în martie, rezoluţia ONU prin care statele lumii condamnau anexarea Crimeei de către Rusia, după ocuparea de facto a peninsului ucrainene şi organizarea unui referendum de faţadă.

Nicaragua se numărăr printre acestea şi este una dintre puţinele ţări care au recunoscut independenţa provincilor separatiste, Oseţia de Sud şi Abhazia.

Începutul unei frumoase prietenii: Moscova-Buenos Aires

Preşedintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner a ţinut un toast închinat „unei lumi fără ipocrizie“, făcând referire la sancţiunile pe care lumea occidentală le-a impus Rusiei, după anexarea Crimeei şi continuarea implicării prin ţerţi, în criza din Ucraina. Liderul argentinian, care a refuzat să participe la finala Cupei Mondiale, unde performa echipa ţării sale, l-a lăudat pe preşedintele rus pentru fermitate. Acesta, la rândul lui, a promis că va susţine Argentina în disputa cu Marea Britanie, privind Insulele Falkland.

Într-un cadrul festiv, Putin a mulţumit omologului pentru includerea versiunii în spaniolă a televiziunii ruse de ştiri, Russia Today, în grila standard de programe a televiziunilor, „o onoare pe care niciun alt post străin nu a primit-o vreodată în Argentina“.

Dincolo de discursurile celor doi lideri şi simpatia reciprocă pe care au afişat-o, cele două state şi-au consolidat relaţia prin semnarea unui acord nuclear, conform căruia Rusia se angajează să construiască două centrale nucleare în Argentina. Ţara se confruntă cu probleme economice, iar experţii apreciază că economia argentiniană este pe punctul de a intra într-o nouă criză a datoriilor.  

Speranţe mari pentru BRICS

Liderii statelor BRICS vor semna un acord cadrul privind crearea unui fond de rezerve valutare şi o nouă Bancă de Dezvoltare, a anunţat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov.

Scopul creării acestui fond este asigurarea sprijinului financiar în cazul unei reduceri drastice a rezervelor valutare în oricare din ţările participante. Volumul lui de 100 de miliarde de dolari se va forma din contribuţiile ţărilor BRICS. 41 de miliarde vor fi oferite de China, câte 18 de Rusia, India şi Brazilia. 5 miliarde va aloca Africa de Sud.

Volumul ajutorului care poate fi oferit este limitat de suma contribuţiei. Dacă una din ţări se va confrunta cu probleme de scurgere de capital şi va fi supusă presiunii pe piaţa valutară, ea poate primi imediat până la 30% din cota sa. Restul asistenţei poate fi acordat numai dacă în ţară există programul de stabilizare al FMI.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările