Summitul secolului? Pace sau conflict? Cunoscutele şi necunoscutele întâlnirii dintre Trump şi Kim Jong-un

Summitul secolului? Pace sau conflict? Cunoscutele şi necunoscutele întâlnirii dintre Trump şi Kim Jong-un

Caricatur[ cu Donald Trump şi Kim Jong FOTO 123 RF

Anunţul cu privire la întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi dictatorul nord-coreean Kim Jong-un a surprins întreaga lume, având în vedere tensiunile sporite dintre cei doi lideri, condimentate cu numeroase jigniri, şi sensibilitatea dosarului, unul dintre cele mai dificile ale actualului context internaţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cine şi-ar fi imaginat că Donald Trump, cel mai puţin diplomat şi cel mai impulsiv dintre toţi preşedinţii americani de până acum, va face pace? Europe 1 a adresat această întrebare îndrăzneaţă după ce liderul de la Casa Albă a promis o surpriză, iar consilierul sud-coreean pentru Securitate Chung Eui-yong a confirmat-o informând lumea că liderul regimului comunist de la Phenian, Kim Jong-un, şi-a exprimat dorinţa de a se întâlni cu Donald Trump şi acesta din urmă a dat un răspuns pozitiv.

Un anunţ istoric

Potrivit consilierului sud-coreean, Kim Jong-un s-a angajat să acţioneze în vederea „denuclearizării“ peninsulei Coreene şi să se abţină „de la orice nou test nuclear sau de rachetă“.

Este un anunţ neaşteptat, comentează Europe 1, în condiţiile în care secretarul de Stat american Rex Tillerson spunea cu 24 de ore înainte de acest anunţ că „negocierile încă sunt departe“. Ulterior, Trump s-a felicitat pentru „un mare progres“. „Va fi bine pentru lume, bine pentru Coreea de Nord, bine pentru peninsulă“, a dat asigurări el.

Întrebări fără răspunsuri

Însă rămân o serie de întrebări care necesită răspunsuri, scrie AFP online.

Prima întrebare este legată de locul desfăşurării acestei întâlniri istorice, prima între un preşedinte american în exerciţiu şi un dictator de la Phenian. Singura informaţie confirmată până acum este că summitul va avea loc la sfârşitul lui mai. Dar unde anume? Dacă va merge la Phenian, Trump va fi primit cu mare pompă. Însă preşedintele american riscă să dea impresia că îşi prezintă respectul faţă de liderul de la Phenian, cu care a avut parte de un lung şir de jigniri.

Cel mai probabil loc pentru desfăşurarea întrevederii este Zona Demilitarizată dintre cele două Corei separate de-a lungul paralelei 38. Kim Jong-un şi preşedintele sud-coreean Moon Jae-in au stabilit deja să dea mâna aici şi să discute la sfârşitul lui aprilie. Alte locuri evocate sunt Beijing şi Geneva, însă dictatorul nord-coreean nu şi-a părăsit niciodată ţara de când a preluat puterea, în decembrie 2011, iar o deplasare a sa la sediul ONU va atrage prezenţa în stradă a numeroşi contestatari.

O altă întrebare este legată de nivelul de pregătire al lui Trump în dosarul nord-coreean. AFP notează că diplomaţii nord-coreeni sunt negociatori destul de experimentaţi, în timp ce Departamentul de Stat a pierdut numeroşi experţi în problema coreeană. De exemplu, reprezentantul special al Statelor Unite pentru Coreea de Nord Joseph Yun, care era unul dintre principalele „canale de comunicare“ cu Phenianul, tocmai şi-a părăsit postul din motive „personale“.

Ţinând cont de această situaţie, mulţi se întreabă cum se vor înţelege cei doi? Donald Trump şi Kim Jong-un sunt radical diferiţi, remarcă AFP.

Totodată, experţii încearcă să afle rolul Seulului în acest proces, calificat deja un dezgheţ. Toate anunţurile din ultimul timp legate de evoluţia dosarului nord-coreean au fost făcute de oficiali sud-coreeni. Ei sunt cei care au dezvăluit că Phenianul este pregătit să discute despre arsenalul său nuclear, dar şi despre faptul că Trump a acceptat invitaţia lui Kim.

Ori Donald Trump a jucat cartea chineză pentru a spori presiunile asupra Nordului şi s-a apropiat de premierul nipon Shinzo Abe, dând impresia că-l ocoleşte pe preşedintele sud-coreean.

Riscuri

„Summitul intervine la capătul unui proces lung de negocieri la nivel inferior, unde multe detalii sunt de regulă puse la punct“, subliniază Robert Kelly, profesor asociat la Universitatea Naţională din Busan.

„Trump, aflat mereu în căutare de publicitate, se aruncă direct“, continuă el, avertizând asupra riscului ca preşedintele american „să încheie un acord care ar putea fi o «victorie» pe care niciun alt responsabil american nu ar valida-o“.

Pe de altă parte, istoricul francez Pierre Rigoulot îi propune lui Trump o nouă abordare a dosarului nord-coreean. În opinia sa, sancţiunile ONU sunt ineficiente şi nu au dus la stoparea programului nuclear şi balistic al Coreei de Nord. Prin urmare, preşedintele american este sfătuit să ia în calcul transformarea din interior a statului nord-coreean.

Relaţiile SUA-Coreea de Nord, mereu pe marginea prăpastiei

Statele Unite sunt inamicul istoric al Coreei de Nord, un stat apărut după Al Doilea Război Mondial. Cele două părţi s-au aflat în război între 1950 şi 1953, un război care nu s-a încheiat cu un acord de pace.

Primele sancţiuni ale Washingtonului împotriva Phenianului au fost impuse în 1953, imediat după semnarea armistiţiului. Ulterior, americanii şi nord-coreenii au trecut printr-o criză de ostatici, echipajul navei USS Pueblo fiind capturat de armata nord-coreeană în 1968 şi eliberat 11 luni mai târziu. Un an mai târziu, un avion de recunoaştere american a fost doborât de nord-coreeni. Apoi, în 1988, Statele Unite au plasat Coreea de Nord pe lista sa neagră cu statele care sprijină terorismul. Însă relaţiile americano-nord-coreene au devenit şi mai tensionate după ce s-a aflat că Phenianul dezvoltă programe balistice şi nucleare. Primul tir de rachetă al armatei nord-coreene a avut loc în 1998, iar în 2002 preşedintele George W. Bush a inclus regimul de la Phenian pe „axa răului“.

Până acum, un singur fost preşedinte al Statelor Unite a fost în vizită la Phenian. Este vorba de Jimmy Carter. Prima vizită a lui Jimmy Carter a avut loc în iunie 1994, pe vremea mandatului lui Bill Clinton. Rezultatul: un acord de îngheţare a programului militar nuclear al Coreei de Nord. Phenianul a mai fost vizitat şi de către fostul secretar de Stat Madeleine Albright, în 2008, anul când Statele Unite au retras Coreea de Nord de pe lista sa neagră.

„Latră ca un câine turbat“

Însă relaţiile americano-nord-coreene au devenit extrem de tensionate după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, la sfârşitul lui ianuarie 2017. Cel de-al 45-lea preşedinte american l-a ameninţat în repetate rânduri pe liderul nord-coreean şi nu s-a ferit să intre într-un schimb de replici dure cu acesta.

Răspunzându-i, Kim Jong-un l-a avertizat pe Trump că are pe masă un buton nuclear şi l-a făcut în repetate rânduri un „bătrân dement“ care „latră ca un câine turbat“. Totodată, presa nord-coreeană, afiliată regimului, a scris că actualul preşedinte american „merită pedeapsa cu moartea“.

La rândul său, Donald Trump a spus că are un buton nuclear mult mai mare şi că un atac nuclear asupra Statelor Unite ar însemna „o zi foarte tristă“ pentru Coreea de Nord.

Reacţii internaţionale

Dincolo de aceste ameninţări şi jigniri, Moon Jae-in se declară convins că summitul dintre Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) şi Statele Unite va deveni un „punct de cotitură istoric“ şi va aduce pacea în peninsula Coreea.

De la Moscova, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a apreciat că „este un pas în direcţia bună“, în timp ce diplomaţia chineză a îndemnat la „curaj politic“.

„Sperăm că toate părţile vor da dovadă de curaj politic, pentru a lua deciziile bune“, a declarat în faţa presei purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Geng Shuang.

Purtătoarea de cuvânt a Comsarului UE pentru Afaceri Externe a apreciat la rândul ei că este vorba de „o evoluţie pozitivă“.

Uniunea Europeană este „nerăbdătoare să vadă rezultatele“, a spus Maja Kocijancic, citată de AFP.

citeste totul despre: