Consecinţele retragerii trupelor aliate din Afganistan: amplificarea terorismului, suţine şeful CIA

Consecinţele retragerii trupelor aliate din Afganistan: amplificarea terorismului, suţine şeful CIA

Soldaţi americani în Afganistan

Preşedintele Joe Biden a anunţat miercuri retragerea tuturor forţelor americane din Afganistan până la 11 septembrie, statele NATO care au trupe acolo vor face acelaşi lucru. Dar aceasta nu înseamnă sfârşitul războiaielor pentru America, avertizează analiştii. Mai mult, şeful CIA, William Burns, spune că anunţata retragere a militarilor occidentali din Afganistan generează riscuri "semnificative" privind amplificarea terorismului .

Ştiri pe aceeaşi temă

 
După un scurt efort diplomatic, aparent fără prea multă tragere de inimă, presedintele SUA, Joe Biden a decis o retragere necondiţionată din Afganistan până la 11 septembrie, o măsură care poate va scuti SUA de noi costuri, inclusiv în vieţi omeneşti, dar care aproape sigur va fi un dezastru pentru ţara cu 39 de milioane de locuitori - şi, în special, pentru femeile ei. Ar putea duce la anularea progreselor politice, economice şi sociale pentru care SUA au luptat vreme de două decenii cu preţul a peste 2.000 de vieţi americane şi sute de miliarde de dolari. Şi, conform comunităţii de informaţii americane, cât şi unui studiu comandat de Congres, ar putea permite restaurarea bazei al-Qaeda din Afganistan, de unde au fost lansate atacurile de la 11 septembrie 2001, scrie Washington Post.
 
Capacitatea SUA de a colecta informaţii, afectată
 
„Trebuie să vedem foarte clar realitatea, să observăm potenţialele provocări în materie de terorism, faptul că atât reţeaua Al-Qaida, cât şi gruparea Stat Islamic menţin intenţiile de recuperare a abilităţilor de atacare a obiectivelor SUA, fie în regiune, fie în Occident sau, în ultimă instanţă, pe plan intern. În privinţa retragerii armatei americane, capacitatea Administraţiei SUA de colectare a informaţiilor şi de a acţiona asupra ameninţărilor se va diminua. Acest lucru este clar. Cu toate acestea, chiar şi după retragerea militară, atât CIA, cât şi partenerii noştri din Guvernul SUA vor menţine o serie de capabilităţi, unele rămase, iar altele pe care le vom crea, care ne vor ajuta să anticipăm şi să contracarăm orice efort de relansare a activităţilor teroriste", a subliniat directorul CIA, în cursul audierilor în Comisia pentru Informaţii a Senatului american:
 
Târgul încheiat de administraţia Trump cu talibanii prevedea ruperea oricăror legături cu al-Qaeda şi cu alte grupări teroriste. Conform ONU şi armatei americane, ei nu au făcut acest lucru. Talibanii nu au fost dispuşi nici să negocieze la modul serios un acord de pace cu guvernul afgan. Ei resping propunerea administraţiei Biden privind o conferinţă în Turcia pentru pornirea unor astfel de negocieri, ridiculizând totodată şi propunerile americane referitoare la un aranjament de împărţire a puterii cu guvernul şi la organizarea de noi alegeri. Atitudinea liderilor talibani denotă convingerea că ei pot răsturna cu uşurinţă guvernul odată ce trupele americane vor fi plecat pentru a instaura un „emirat islamic” opresiv precum cel creat de ei în anii '90.
 
Demnitarii americani oferă diverse explicaţii convenabile pentru abandonarea guvernului ales al lui Ashraf Ghani, pe care-l aşteaptă astfel, în cel mai bun caz, o luptă sângeroasă pentru supravieţuire. Şi Ghani s-a împotrivit unor propuneri americane de pace, iar conducerea lui a fost una incapabilă. O strategie care ar presupune lăsarea trupelor în ţară pentru a-i forţa pe talibani la un compromis ar putea prelungi cu ani angajamentul SUA acolo, fără garanţia obţinerii unei păci durabile. Unii oficiali îşi exprimă speranţa că talibanii şi-ar putea modera interdicţia privind drepturile femeilor şi alte politici represive pentru a nu pierde ajutoarele internaţionale, fără de care economia afgană ar face implozie.
 
Dar dacă această evaluare se va dovedi eronată, decizia Biden de a retrage trupele până la data simbolică de 11 septembrie 2021 ar putea duce pur şi simplu la restabilirea statu-quo-ului din 2001, cu tot cu bazele teroriste care ar putea forţa o nouă intervenţie americană. În cel mai puţin rău caz, va însemna abandonarea acelor afgani care au crezut în construcţia unei democraţii care să garanteze drepturile elementare ale omului - şi anularea sacrificiilor militarilor americani ucişi sau răniţi în acea misiune. Biden a ales calea facilă afară din Afganistan, dar consecinţele vor fi probabil hidoase.
 
Teama, formulată de un oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite la Kabul, este ca acum guvernul să-i vadă pe războinicii locali reînarmaţi. Singura veste bună pentru regimul de la Kabul este că Washingtonul s-a angajat să îşi continue sprijinul financiar, civil şi militar până la 11 septembrie şi mai departe.

Preşedintele Parlamentului afgan, Mir Rahman Rahmani, a avertizat că retragerea forţelor străine din ţară în contextul actual va duce la război civil. 
 
Deşi noua administraţie este dornică să pună capăt celui mai vechi război din America şi există o oboseală din ce în ce mai mare pentru războaie nesfârşite din Orientul Mijlociu şi, deşi Pentagonul se străduieşte să reorienteze resursele şi atenţia de la antiterorism la acţiunile Rusiei şi Chinei, războiul nu se va sfârşi de fapt, scrie  revista Newsweek. Asta pentru că tocmai felul în care au luptat Statele Unite - în Afganistan şi pe alte câmpuri de luptă din secolul XXI - facilitează războiul fără sfârşit.
 
Noul mod de război american este mai puţin dependent de trupe masate pe teren. Până şi mijloacele de bombardare şi ucidere - mai ales prin avioane şi drone - au fost mutate din zona reală de război în spaţiul cibernetic. Trupele au scăzut ca importanţă.
 
Nu mai există armate de trimis în luptă, nici ţări de ocupat şi nici apetit pentru lupte corp la corp care puneau viaţa americanilor în pericol. Mijloacele de război propriu-zis au devenit invizibile.
 
Capabilităţi care nici măcar nu existau înainte de 11 septembrie - drone, lovituri autonome de precizie, supraveghere totală, război cibernetic - au apărut şi s-au maturizat.
 
Dar cel mai important, cea mai mare parte din ceea susţine războiul în Afganistan se află acum în ţările „sigure” din Orientul Mijlociu, chiar şi în Europa, iar o proporţie din ce în ce mai mare se află chiar în Statele Unite.
 
Războiul perpetuu este o realitate macabră cu care trăim. După 11 septembrie, se părea că Statele Unite vor urmări teroriştii cu toate mijloacele posibile şi că războiul va fi feroce, sângeros şi rapid.
 
Dar armata americană are, de asemenea, propria sa cultură - condusă tehnologic, cu aversiune faţă de risc, precisă. Încetarea războiului perpetuu nu este o opţiune, iar răspândirea maşinăriei este atât de largă încât orice set de propuneri ale politicului - pentru a nu mai lupta într-o ţară sau alta sau pentru a elimina un program sau altul – se va izbi de argumente de neoprit.
 
România îşi va retrage trupele din Afganistan de luna viitoare
Guvernul României va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan, anunţă ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, după participarea la videoconferinţa extraordinară a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre NATO.
 
Toţi aliaţii din Alianţa Nord-Atlantică şi-au anunţat miercuri decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai, pentru a o finaliza "în câteva luni", potrivit unui comunicat publicat de NATO şi transmis de AFP.
 
"Urmare discuţiilor aliate, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării aliaţi au adoptat o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii", a scris ministrul Apărării pe pagina sa de Facebook.
 
Conform unui comunicat al MApN, partea română a apreciat, în cadrul reuniunii, maniera de raportare a SUA la ansamblul problematicii situaţiei din Afganistan, atât din perspectiva dialogului şi coordonării cu Aliaţii, cât şi în ceea ce priveşte impulsionarea negocierilor şi procesului de pace intra-afgan.
 
De asemenea, a evidenţiat angajamentul de lungă durată al României pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului şi a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaţilor şi ale Afganistanului, precum şi importanţa menţinerii solidarităţii şi unităţii NATO.
 
Prin urmare, ministrul Ciucă a subliniat importanţa focalizării atenţiei asupra aplicării măsurilor consistente de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în perioada următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor. Oficialul român a exprimat, totodată, aprecieri pentru procesul de planificare derulat de Autorităţile Militare NATO, arată sursa citată.
 
Antony Blinken, secretarul de stat american, a spus marţi că aliaţii NATO vor părăsi Afganistanul în coordonare cu retragerea planificată a trupelor americane până la 11 septembrie.
 
Aproximativ 7.000 de forţe ale coaliţiei, în principal din ţări NATO dar şi din Australia, Noua Zeelandă şi Georgia se află în prezent în Afganistan, acestea depăşindu-i ca număr pe cei 2.500 de militari americani rămaşi în SUA.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările