Viktor Orban se joacă din nou cu geopolitica, în timp ce 4 iunie se apropie
0
Miercuri, 6 mai, premierul Ungariei, Viktor Orban, a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie a unui glob pământesc, pe care apare harta Ungariei Mari, în care sunt înglobate teritorii a mai multe state europene din ziua de astăzi, inclusiv din Transilvania românească.
Pretextul acestei postări este acela că în Ungaria a început examenul de Bacalaureat, iar în ziua respectivă avea loc examenul la istorie. Postarea cuprinde şi numărul 56, ceea ce reprezintă a 56-a zi de când Ungaria se află în stare de urgenţă (şi nu referiri la anul revoluţiei maghiare, 1956, sau la numărul de copii care dau Bacalaureatul, cum au comentat unele site-uri).
Ceea ce omite în mod voit administraţia de la Budapesta este că tratatul de pace de la Trianon din 4 iunie 1920, al cărui centenar se apropie, este actul care a pus Ungaria pe harta geopolitică a lumii pentru întâia dată după 1541, fiind actul de naştere al statului modern ungar.
Gestul lui Viktor Orban a determinat reacţii ferme şi elocvente din partea preşedinţilor Croaţiei şi Sloveniei. Dar şi o replică a prim-ministrului României.
Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, a postat un mesaj pe Facebook, în care condamnă hipertrofia ungară şi îndeamnă tinerii croaţi să nu urmeze exemplul lui Viktor Orban, afirmând că deşi există hărţi istorice ale Croaţiei, şi ale altor ţări europene, având un teritoriu mai mare decât cel din ziua de astăzi, acestea nu trebuie „puse la profil”, pentru că nu sunt relevante şi, mai important, „îi irită la nesfârşit pe vecini”. Îndemnul lui Zoran Milanovic este de a învăţa din istorie, dar de a privi spre viitor.
La fel, preşedintele Sloveniei, Borut Pahor, împreună cu opoziţia de la Ljubljana, a condamnat postarea lui Viktor Orban, afirmând că „este de înţeles respingerea şi îngrijorarea” arătate de opinia publică şi eşicherul politic din Slovenia, faţă de acest tip de politicianism al lui Viktor Orban. Preşedintele sloven consideră că, plecând de la aceste exemple, „cu atât mai mult trebuie să facem un efort şi mai mare de a pleda pentru respect şi cooperare între naţiuni”.
Nu este pentru prima data când premierul Ungariei se trezeşte, din senin, să mai posteze pe propia pagină de Facebook câte un lucru cu iz revisionist. În data de 8 iunie 2019, pe site-ul www.abouthungary.hu, gestionat de cabinetul premierului Ungariei, a fost postată o hartă a Ungariei mari din care statele vecine rup efectiv teritorii. Gestul reprobabil a fost condamnat atunci de şefii diplomaţiei române şi slovene. Premierul Ungariei s-a remarcat, încă odată, demonstrând că poziţia cancelariilor democratice europene, dar şi a familiei popularilor europeni din care partidul lui Orban (încă) face parte faţă de derapajele Budapestei este mai mult decât întemeiată.
De altfel, elocventă este concluzia preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, într-un material publicat aici, care spune că "în dreptul internaţional, nici la 1919-1920 şi nici acum, argumentele Ungariei nu au validitate, nu fac parte din arsenalul democraţiei şi nu au fost recunoscute de către comunitatea internaţională. Poziţia Ungariei este singulară, izolată, pe când poziţia României este împărtăşită de mai mulţi actori în cadrul configuraţiei internaţionale".
Faţă de gestul premierului Ungariei, nu am observat în spaţiul public nicio reacţie de condamnare din partea UDMR, deşi postarea revizionistă aruncă o umbră asupra majorităţii covârşitoare a maghiarilor oneşti şi demni care trăiesc în România.
Editorial de Remus Georgescu