Uniunea Europeană devine observator în cadrul GRECO

Uniunea Europeană devine observator în cadrul GRECO

FOTO IPN

Comitetul de Miniştri reprezentând cele 47 de state membre ale Consiliului Europei a adoptat miercuri o decizie prin care acceptă ca Uniunea Europeană să devină observator în cadrul Grupului Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO), se arată într-un comunicat pe site-ul Consiliului Europei (CoE).

Salutând decizia, secretarul general al CoE, Thorbjorn Jagland a declarat: „Acesta este încă un exemplu de bună cooperare între Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. Lucrând împreună pentru a proteja statul de drept şi a preveni corupţia, acţiunile noastre vor deveni mai eficiente şi vom avea un impact mai mare”.
 
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a afirmat: „Participarea Uniunii Europene în cadrul GRECO ca observator face ca relaţiile dintre UE şi CoE să fie mai apropiate şi consolidează eforturile noastre comune pentru a întări statul de drept şi lupta împotriva corupţiei în Europa. Este potrivit ca acest lucru să aibă loc în anul în care GRECO aniversează 20 de ani de existenţă”.
 
GRECO afirmă, în Raportul referitor la Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori, publicat marţi, că România nu a implementat recomandările referitoare la îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ, la măsurile pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri pentru parlamentari, reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi, instituirea unui sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi transparenţă şi criterii obiective în procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet. România a implementat satisfăcător recomandările GRECO cu privire la evaluarea adecvată a regulilor privind incompatibilităţile în cazul parlamentarilor, creşterea capacităţii ANI de procesare a datelor, completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor cu privire la incompatibilităţi şi acţiunile de prevenţie a corupţiei. De asemenea, România a implementat parţial recomandările referitoare la instituirea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului, criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii, măsuri pentru ca sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: