UE cere plecarea navei turce Yavuz din zona maritimă a Ciprului. Răspunsul lui Erdogan

Uniunea Europeană a cerut miercuri plecarea navei turce Yavuz, efectuând activităţi de foraj în apele maritime ale Ciprului, pentru a pune capăt tensiunilor din Mediterana de Est, notează AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis cancelarului german Angela Merkel, în cadrul unei videoconferinţe, că Turcia îşi va apăra interesele în Marea Mediterană.

"Recenta retragere a navei de cercetări seismice Oruc Reis este o etapă importantă care deschide calea spre un dialog semnificativ între Grecia şi Turcia. UE lansează un apel la o decizie similară în ce priveşte Ciprul", a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.

Continuarea misiunii navei de de foraj Yavuz "va alimenta tensiunile şi lipsa de securitate în Mediterana de Est într-un moment în care este posibilă detensionarea imediată şi reluarea dialogului şi negocierilor, singura cale spre soluţii durabile", a subliniat purtătorul de cuvânt, Peter Stano.

Criza din Mediterana de Est se află pe agenda summitului european de la 24 şi 25 septembrie de la Bruxelles, unde se vor discuta şi eventuale sancţiuni împotriva Turciei.

"Trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului", a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după o întrevedere la Nicosia cu preşedintele Nicos Anastasiades.

Turcia revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi în zone maritime care ţin de suveranitatea Greciei şi Ciprului, insulă divizată după invadarea treimii sale de nord de către armata turcă în 1974.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis cancelarului german Angela Merkel, în cadrul unei videoconferinţe, că Turcia îşi va apăra interesele în Marea Mediterană.

În cadrul unei videoconferinţe cu cancelarul german Angela Merkel, a cărui ţară face oficiul de intermediar între Turcia şi Grecia, Erdogan a afirmat că „dezacordurile în Mediterana de Est” pot fi soluţionate prin negocieri, cu condiţia ca ele să fie desfăşurate cu o abordare constructivă bazată pe echitate, potrivit preşedinţiei turce.

Erdogan a declarat că ţara sa „va continua să pună în aplicare o politică decisă şi activă pentru a-şi apăra drepturile” în acest sector, potrivit aceleiaşi surse.

Turcia şi Grecia îşi dispută zone în Mediterana de Est potenţial bogate în gaze naturale. Tensiunile s-au agravat la sfârşitul lui august, atunci când cele două ţări au efectuat manevre militare rivale.

Criza este pe agenda summitului UE de pe 24 şi 25 septembrie de la Bruxelles. Grecia este susţinută în această criză de mai multe ţări europene, printre care şi Franţa.

Ankara a anunţat luni că revenirea în port duminică a uneia dintre navele de prospectare trimise în Mediterana de Est, Oruc Reis, în centrul tensiunilor cu Grecia, a fost motivată de lucrări de mentenanţă de rutină şi nu reprezintă un pas înapoi.

Turcia a mai prelungit până la 12 octombrie lucrările de cercetare desfăşurate de o altă navă turcă, Yavuz, în largul Ciprului, în pofida protestelor internaţionale.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că diferendul cu Grecia în estul Mării Mediterane ar putea să fie soluţionat printr-un dialog ”constructiv”, afişându-şi totodată hotărârea de a apăra interesele Turciei în această zonă, relatează AFP.

”Dezacordurile în estul Mediteranei pot fi soluţionate prin negocieri, cu condiţia să fie purtate printr-o abordare constructivă,bazată pe echitate”, a subliniat miercuri, potrivit preşedinţiei turce, Erdogan, într-o videoconferinţă cu cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a UE şi este un mediator între Turcia şi Grecia.

Însă Erdogan a dat totodată asigurări că Turcia ”va continua să pună în aplicare o politică hotărâtă şi activă pentru a-şi apăra drepturile” în acest sector, potrivit preşedinţiei turce.

Ankara şi Atena îşi dispută zone în estul Mării Mediterane care ar fi bogate în gaze naturale. Tensiunile au sporit la sfârşitul lui august, când cele două ţări au efectuat manevre militare rivale.

Criza se află pe agenda unui summit european prevăzut la 24-25 septembrie la Bruxelles.

Grecia este susţinută în această criză de mai multe state membre UE, în frunte cu Franţa.

Ankara a dat asigurări luni că întoarcerea în port a uneia dintre navele sale de prospecţiuni desfăşurată în estul Mediteranei, Oruc Reis, aflată în centrul tensiunilor cu Grecia, era motivată de lucrări de mentenanţă de rutină şi că nu constituie un pas înapoi.

Ankara a prelungit miercuri - până la 12 octombrie - cercetări ale altei nave turce - Yavuz - în largul Ciprului, în pofida unor proteste internaţionale.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel, aflat într-o vizită la Nicosia, a exprimat miercuri angajamentul UE de a apăra drepturile Ciprului în diferendul cu Turcia pe tema drepturilor de explorare în vederea găsirii de gaze naturale la Marea Mediterană.

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a avertizat Turcia miercuri, la rândul său, în discursul despre starea Uniunii Europene, pe care l-a susţinut în Parlametul European (PE), la Bruxelles, împotriva oricărei tentative de intimidare a vecinilor săi în conflictul gazelor naturale din estul Mării Mediterane.