Schimbările climatice riscă să accentueze faliile politice între ţările din UE: Sudul va sărăci, în timp ce Nordul va încasa veniturile asociate unei apocalipse

Viţă de vie cu struguri necopţi în Spania FOTO SHUTTERSTOCK

Schimbările climatice responsabile de încălzirea vremii cu peste 1,5 grade Celsius, limita creşterii temperaturilor faţă de media globală preindustrială stabilită de Acordul Climatic de la Paris, riscă să accentueze diviziunile dintre nordul şi sudul Europei pe liniile accentuate de falie politică formate deja la nivelul UE, relatează Politico.

Asupra nordului Europei se vor abate inundaţiile şi incendiile de vegetaţie în timp ce sudul va fi lovit de secetă, caniculă în oraşe şi declinul agriculturii pe fondul restrângerii întinderilor arabile, căscându-se astfel o prăpastie de-a lungul liniilor de fractură masive apărute deja în cadrul Uniunii Europene.

Potrivit draftului unui raport ONU întocmit de Panelul Interguvernamental cu privire la Schimbare Climatică (IPCC), un studiu de 4.200 de pagini urmând a fi publicat anul viitor şi obţinut de Politico, dar şi examinării a zeci de studii cu privire la impactul modificărilor climatice la nivel global, se prefigurează un secol cumplit în care sute de milioane de oameni se vor confrunta cu lipsa apei, zeci de milioane vor fi expuşi foametei, în timp ce populaţiile din preajma ecuatorului vor experimenta valuri de caniculă insuportabilă.

Ultimele cercetări în domeniul climei au scos la iveală faptul că întreaga Europă va suferi repercusiuni de pe urma încălzirii climatice, în lipsa unor contramăsuri, riscând să fie accentuate diviziunile existente, cu consecinţe ample asupra marelui proiect european, scrie Politico.

În 2003, Europa a cunoscut cea mai caniculară lună august în aproape 500 de ani şi, potrivit estimărilor UE, aproape 80.000 de oameni au murit ca urmare a valurilor de căldură.

Potrivit studiilor UE, la o încălzire cu 1,5 grade Celsius, circa unul din cinci cetăţeni din ţările UE şi Regatul Unit va trebui să suporte aceste temperaturi ridicate; la o creştere de 3 grade a mediei de temperatură, numărul lor ajunge la jumătate din populaţie.

În oraşe, termometrele arată cu între 5 şi 10 grade mai mult decât în împrejurimile lor. Dacă nu are loc o reducere a nivelului emisiilor de carbon, acestea ar putea creşte cu încă pe atât, mai ales în oraşele din regiunea mediteraneeană unde sistemele de ventilaţie naturală din clădirile vechi vor fi copleşite. În plus, populaţia Europei este mai îmbătrânită şi vulnerabilă, estimându-se că în 2050 va fi formată din 40 de milioane de oameni peste 65 de ani, în timp ce rata natalităţii cunoaşte scăderi graduale.

Lumea s-a încălzit abia cu puţin mai mult de 1 grad C şi, totuşi, în 2010 temperaturile ridicate au ucis 54.000 de oameni în Rusia şi Europa Centrală. În 2018, un val brutal de căldură, determinat parţial de schimbările climatice, a făcut un număr dublu de victime în Europa Centrală, cea mai afectată din lume în acel an.

Pe măsură ce temperaturile cresc, populaţiile din centrul şi sudul Europei vor avea cel mai mare risc de mortalitate din cauza căldurii accentuate şi, în funcţie de cât de mult vor creşte, în special dacă nivelul de încălzire atinge 3 grade C, cei din nord  vor fi de asemenea afectaţi. Căldura extremă ar putea ucide 95.000 de europeni anual, de peste 30 de ori media actuală a deceselor cauzate de temperaturile înalte. 

Consumul de energie pentru aparatele de condiţionat, deja o sursă de poluare, se va dubla până în 2035 în regiunea mediteraneeană. În sudul Europei, se va deschide o nouă prăpastie între cei bogaţi ce-şi vor permite sistemele de răcire şi cei ce nu vor avea mijloacele să o facă.

Dar, dincolo de instalaţiile de răcire care vor trebui implementate şi în sud,  ce se va întâmpla este că nordul va deveni mai fertil, în timp ce sudul va fi lovit de perioade extinse de secetă şi, astfel, va fi mai sărac, de unde era un producător avut de cereale pentru continent.

Schimbările climatice vor genera ierni mai calde, sezoane de cultivare mai lungi şi mai multă ploaie în anumite părţi din Europa, în particular în Nord, care va produce cantităţi mai mari de hrană decât anterior.

Astfel, dacă la altitudini mai înalte ploaia va crea mai multă umezeală, în sud se vor înteţi secetele, ce vor fi tot mai extreme, secătuind câmpiile arabile din sudul şi centrul Europei.

În sudul Europei, se arată în draftul IPCC, peste o treime din populaţie va avea mai puţine resurse de apă decât necesar. La o creştere a temperaturilor cu 3 grade C, regiunile afectate de secetă din Europa se vor dubla de la 13% la 26%.

Cele mai lovite vor fi zonele din vecinătatea regiunii mediteraneene unde proporţia pământurilor arabile afectate de secetă se poate mări de la 28% la 49%. Totodată, perioadele de secetă se pot prelungi, de la două luni în prezent la aproape jumătate de an. Unele porţiuni ale peninsulei iberice ar putea experimenta secetă mai bine de şapte luni pe an.

La temperaturi mai mari cu 2 grade celsius, biomurile agricole se vor deplasa către nord într-un ritm de la 25 de kilometri la 135 de kilometri pe deceniu.

Recoltele de grâu din sudul Europei - unde este cultivat de generaţii întregi - va scădea cu 12 procente în timp ce va creşte cu 5 procente în nord. În scenariile extreme de încălzire globală, producţia de grâu din sud se va reduce chiar la jumătate.

Totuşi şi cu un nivel de încălzire climatică în parametri (1,5 grade), culturile de porumb din cea mai mare parte a Spaniei, Franţei, Italiei şi Balcanilor nu pot fi menţinute decât cu ajutorul irigaţiilor, or acestea nu vor mai fi sustenabile la un moment dat, pe fondul penuriei de apă de la cercul mediteraneean.

Pe măsură ce temperaturile cresc, alte părţi ale lumii care au fost cândva productive - între care statul indian Punjab, Orientul Mijlociu, regiunea Sahel din Africa şi Asia de Sud-Est - vor avea recolte tot mai sărace. Proviziile globale se vor împuţina, preţurile la alimente vor exploda şi venituri asociate unei apocalipse vor inunda Nordul Europei. Fermierii din Irlanda, Danemarca şi Olanda vor încasa grosul banilor în timp ce în sud agricultura va fi muribundă, arată Politico.

În acelaşi timp, proiecţiile arată că Europa va avea furtuni cu până la 35% mai puternice iarna, mai ales în nord, astfel încât la o depăşire a limitei de 1,5 grade  inundaţiile ar putea afecta circa cinci milioane de europeni anual, se arată în draftul raportului ONU.

În 2002, inundaţiile de-a lungul râurilor majore ale Europei Centrale - Elba şi Dunărea - au ucis zeci de oameni, au distrus case şi au acumulat miliarde de daune în Austria, Germania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria, România şi Croaţia. Inundaţiile fluviale vor fi concentrate în Europa de Nord şi Centrală alături de Marea Britanie şi Irlanda, în timp ce sudul se prăjeşte.

Pe măsură ce porţiuni din Europa vor ajunge sub ape, altele vor arde.

Incendiile au distrus aproape 178.000 de hectare de păduri şi terenuri din ţările din UE în 2018. Suedia a cunoscut cel mai grav sezon de incendii forestiere din istoria sa de raportare în acel an, cu pompierii care au luptat împotriva flăcărilor până în nordul Arcticii. Pe măsură ce temperaturile cresc, multe porţiuni ale Europei devin mai uscate, astfel de incendiile vor dura mai mult şi vor cuprinde arii mai vaste.

Europa de Nord şi de Vest nu vor fi imune, dar regiunea mediteraneeană prezintă un risc deosebit. Pădurile uscate din Spania, Franţa, Italia, Grecia şi Croaţia ard mai uşor decât în nord. Incendiile forestiere au măturat Portugalia în 2017, ucigând 64 de persoane şi declanşând o criză politică.

Schimbările climatice ar putea fi criza de sănătate publică a viitorului, dar oamenii de ştiinţă încă cercetează dacă aceasta a jucat un rol în apariţia pandemiei COVID-19 de astăzi. „Nu a trecut suficient timp pentru a şti”, scrie proiectul de raport al IPCC, într-o secţiune specială dedicată coronavirusului. Dar, în general, „schimbările climatice au crescut riscul apariţiei bolilor infecţioase prin împingerea noilor specii, inclusiv a vectorilor şi a rezervoarelor de boli către noi populaţii umane şi invers. "

Pentru un continent obsedat de diviziunile sale, Uniunea Europeană a acordat puţină atenţie modului în care schimbările climatice adâncesc unele dintre cele mai importante fracturi ale sale, scrie Politico.

„Cred că asta va fi cea mai mare provocare pentru coeziunea Uniunii Europene pe care am văzut-o. Mai mare decât provocarea economică” asociată prăbuşirii financiare din 2008.", a declarat Dara Murphy, fost ministru european pentru Irlanda, acum consilier principal la Rasmussen Global, o firmă de consultanţă politică. 

Între 2000 şi 2015, se arată în draftul IPCC, Europa a pierdut 300 de miliarde de dolari în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. La creşteri de 3 grade, avertizează raportul, „pierderile economice pentru Europa sunt câteva ori mai mari” decât la 1,5 grade, ceea ce va însemna „amplificarea disparităţilor economice existente între regiunile europene”.

Productivitatea muncii va scădea, în special în regiunea Mediteraneeană, potrivit IPCC. Căldura face deja munca în aer liber dificilă şi potenţial mortală.

Spre deosebire de recesiunile ciclice, deficitul climatic se va produce în fiecare an. La o temperatură medie de 2 grade peste nivelurile preindustriale, aceasta va fi o realitate dăunătoare căreia Nordul va trebui să-i facă faţă. Dar în sud, care se luptă deja cu limitele datoriei impuse de Bruxelles, va fi o frână de mână economică permanentă.

Aceasta „ar putea deveni o problemă structurală pentru Uniunea Europeană”, a spus Desmond Dinan, autorul cărţii „ O Uniune tot mai unită”, care va „exacerba linia de falie nord-sud”.

Comisia Europeană nu a reuşit să comunice acest risc astfel încât să motiveze un răspuns suficient de puternic, a declarat Heather Grabbe, directorul Open Society European Policy Institute. Este „o mare problemă”, a spus ea, dacă analiza „nu se transpune  în naraţiunea politică”.

Comisia Europeană a lansat o nouă strategie în februarie, care va constitui elementele fundamentale ale răspunsului la impactul asupra climei, doar că „viteza de adaptare este în urma vitezei schimbărilor climatice”, arată raportul IPCC, adăugând că chiar şi cele mai avide eforturi nu sunt capabile să atenueze toate efectele încălzirii climatice.