Război în Ucraina. Ce ar putea înclina balanţa

Război în Ucraina. Ce ar putea înclina balanţa

FOTO mil.in.ua

Războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei se împotmoleşte şi devine mai sângeros pe zi ce trece, fiecare parte uzând-o pe cealaltă. Ambele susţin că au obţinut succese pe teren. În acelaşi timp, au suferit şi eşecuri, relatează BBC News.

Ştiri pe aceeaşi temă

Per ansamblu, Rusia încă reprezintă forţa dominantă şi dispune de o putere militară semnificativă în Ucraina, asta deşi nu a obţinut o victorie rapidă, aşa cum planificase înainte de începerea războiului, pe 24 februarie. După trei luni de război, se observă unele aspecte care ar putea înclina balanţa fie în favoarea părţii agresoare, Rusia, fie în favoarea părţii atacate, Ucraina.
 

Câştiguri şi pierderi

În nord, la capătul unei contraofensive reuşite, forţele ucrainene au respins recent forţele ruse din Harkov, oraş atacat încă din prima zi a invaziei. În sud, forţele ruse aproape că au eliminat ultimul buzunar de rezistenţă din oraşul-port Mariupol, situat pe malul Mării Azov. Ambele eforturi s-au soldat cu numeroase pierderi militare şi multe victime în rândul civililor, dar niciunul dintre ele nu s-a dovedit a fi decisiv pentru cursul războiului.
 
Ceea ce s-a întâmplat la Mariupol şi Harkov evidenţiază fluxul şi refluxul acestei conflagraţii. Acest tipar de câştiguri şi pierderi costisitoare se repetă acum în estul Ucrainei.
 
Rusia a făcut progrese mici, dar constante în Donbas, noul centru al ofensivei sale. Dar a înregistrat şi eşecuri, aşa cum a arătat distrugerea, la începutul acestei luni, a zeci de vehicule blindate ruseşti care încercau să traverseze râul Siverski Doneţ.
 

Avantajul Rusiei, artileria

În est, părţile beligerante schimbă lovituri grele, zdrobitoare, folosind în principal artileria. Ben Barry, un fost brigadier al armatei britanice care lucrează acum la Institutul Internaţional de Studii Strategice, spune că acesta este tiparul după care va continua în următoarele săptămâni, chiar luni bătălia pentru Donbas. Serviciile occidentale de informaţii au raportat pierderi semnificative în rândul forţelor ruse. În acelaşi timp, au fost zgârcite în a furniza estimări despre pierderile suferite în rândul forţelor ucrainene.
 
Ucraina primeşte acum arme grele din partea Occidentului, printre care şi obuziere M777 de fabricaţie americană. De asemenea, Ucraina este înarmată şi cu sisteme radar contra-artilerie, menite să identifice şi să ţintească liniile de artilerie ale Rusiei. Şi totuşi, Ucraina încă este depăşită ca înzestrare militară de către Rusia.
 

Tactici

Armata rusă a recurs la artilerie şi lansatoare de rachete pentru a îndepărta forţele ucrainene dispuse de-a lungul unor linii defensive bine pregătite. A exercitat presiuni din două direcţii principale, şi anume dinspre Izium (nord) şi dinspre vest către Severodoneţk. A înregistrat progrese în ambele direcţii, dar destul de mici.
 
Potrivit brigadierului Barry, Rusia „încearcă să însângereze Ucraina” pentru a o forţa să-şi concentreze forţele în puncte cheie care să fie vizate apoi de artilerie. Prin urmare, analiştii militari cred că Ucraina a suferit probabil pierderi semnificative din cauza acestei tactici.
 
Cu toate acestea, el spune că Ucraina va putea în continuare să folosească zonele urbane din Donbas pentru a încetini avansul Rusiei. Aşa cum a arătat acest război, luptele din oraş îl favorizează pe cel care se apără, subliniază Ben Barry.
 
La fel ca în Mariupol, Rusia va încerca probabil să macine rezistenţa cu lovituri de artilerie până când va rămâne foarte puţin de apărat. De altfel, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat deja că regiunea Donbas a fost „complet distrusă”, iar viaţa de acolo a devenit un „iad”. Situaţia se va agrava, prezice BBC.
 

„Forţele Frankenstein” ale Rusiei

Experţii militari încă sunt de părere că Rusia nu are un număr suficient de trupe pentru a face progrese semnificative în estul Ucrainei. Redistribuirea forţelor de la Harkov şi Mariupol este puţin probabil să facă diferenţa.
 
Jack Watling, de la Royal United Services Institute, spune că Rusia se confruntă cu lipsuri de forţă de muncă şi în principal de infanterie. Rusia a încercat să refacă şi să combine unele dintre unităţile sale deja distruse, aşa-numitele „Forţe Frankenstein”. 
 
Însă coeziunea lor este slabă, în timp ce moralul este la pământ din cauza oboselii şi epuizării. Totodată, presaţi să obţină rapid rezultate, comandanţii ruşi ar putea redistribui forţe fără o pregătire adecvată, după cum semnalează serviciul britanic de informaţii militare.
 
În aceste condiţii, forţele ruse pot fi afectate de o „uzură suplimentară”. Ori Rusia a pierdut deja o treime din forţa sa din ziua lansării invaziei - o estimare care include trupele ucise şi/sau rănite, precum şi echipamentele distruse sau avariate.
 
Rusia caută modalităţi de a acoperi aceste pierderi, iar o nouă iniţiativă vizează oferirea unor contracte pe termen scurt pentru cetăţenii săi de peste 40 de ani. Dar pregătirea şi reconstruirea unei armate necesită timp.
 
Rusia s-a dovedit, de asemenea, vulnerabilă la atacurile Ucrainei asupra liniilor sale de aprovizionare. Dar capacitatea Ucrainei de a continua aceste atacuri este probabil limitată, ţinând cont de faptul că marea majoritate a forţelor sale se află în poziţii defensive.
 

Un război de durată

Nimeni nu crede că acest război se va termina curând. Şi totuşi, încă nu se observă un impas. Rusia face progrese, dar destul de lente. Însă este puţin probabil ca rezultatul acestui război să depindă doar de puterea militară.
 
Jack Watling spune că Rusia urmăreşte, de asemenea, să-şi facă pârghii economice şi politice prin care să provoace cât mai multe daune Ucrainei. În timp ce economia rusă este afectată de sancţiunile occidentale, nici economia ucraineană nu este scutită de probleme.
 
Dacă PIB-ul Rusiei ar urma să scadă cu 12% anul viitor, cel al Ucrainei s-ar putea reduce cu 50%. Blocada instituită de Rusia în Marea Neagră provoacă pagube semnificative.
 
În opinia lui Watling, continuarea sprijinului economic şi militar pentru Ucraina ar putea fi crucială. Va scădea interesul publicului pentru război pe măsura continuării ostilităţilor, la fel cum s-a întâmplat după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova au ocupat teritorii în Donbas?
 
Guvernele occidentale trebuie acum să-şi facă griji pentru propriile provocări interne: creşterea inflaţiei, a preţurilor la gaze şi petrol şi în general a costului vieţii, cauzată parţial de război.
 
Odată cu apropierea iernii, armatele vor avea dificultăţi tot mai mari pentru a lupta. De asemenea, s-ar putea să fie mai dificil pentru lume să înfrunte o nouă furtună economică.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările