Preşedintele Ungariei compară anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon. Dan Dungaciu: „Fără precedent!”. Budapesta spune că „România este un ocupant”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Janos Ader FOTO EPA-EFE
Janos Ader FOTO EPA-EFE

Preşedintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României. Profesorul Dan Dungaciu atrage atenţia că această declaraţie este „fără precedent”, plasând România ca „ocupant”, iar Ungaria ca „victimă”.

„În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a declarat János Áder, potrivit hirado.hu, în cadrul forumului inaugural „Platforma Crimeea”, organizat luni la Kiev.

Dan Dungaciu, preşedinte al Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, condamnă acest discurs al Budapestei şi solicită o reacţie din partea autorităţilor române.

„Comparând Transilvania cu Crimeea, a transmis mesajul că «pax americana» a fost ilegală, că America este un soi de Rusie, că Tratatul de la Trianon este nelegitim şi inacceptabil, că este la fel de multă nelegitimitate în ambele cazuri, că România este un ocupant precum Rusia şi Ungaria o victimă precum Ucraina”, a declarat Dan Dungaciu pentru „Adevărul”.

Profesorul Dungaciu denunţă tăcerea autorităţilor române: „Este ceva fără precedent şi şocant că autorităţile române nu reacţionează! Ce ar trebui să se întâmple ca să reacţioneze? Să primească o palmă fizic? Nu văd nicio explicaţie pentru tăcere. S-a ajuns prea departe!”.

„Tot ce face Ungaria la nivel regional este un pretext pentru a-şi exhiba agenda politică”, adaugă Dan Dungaciu.

„Rusiei îi convine că Ungaria pune presiune pe România”

În opinia sa, prezenţa Ungariei la „Forumul Crimeea” a fost „abil gândită prin trimiterea preşedintelui, care are rol decorativ, şi nu a premierului Viktor Orban, care conduce” ţara.

Ungaria a transmis „două semnale”, apreciază Dan Dungaciu, şi anume că vede acest summit „important” participând la el, dar şi că este totodată „simbolic” prin faptul că nu a fost reprezentată de Viktor Orban, „care are canalul de comunicare” cu Moscova.

„Cred că Rusia a înţeles bine mesajul. Cred că înţelege că Budapesta promovează propria agendă şi Rusia nu va reacţiona la acest stil de reacţie a Budapestei. Rusiei îi convine că Ungaria pune presiune pe România. Moscova a înţeles foarte bine mesajul (Budapestei, n. red.) doar prin trimiterea preşedintelui” la Kiev, a declarat preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

„Ungaria s-a dus mai degrabă la Kiev ca să rămână acasă şi să-şi exhibe agenda politică”, a conchis Dan Dungaciu.

În ceea ce priveşte „Platforma Crimeea”, profesorul Dungaciu remarcă faptul că Ucraina ar fi mizat pe o „prezenţă mai ridicată” din partea SUA.

„Este o iniţiativă diplomatică perfect justificată din punctul lor de vedere (al ucrainenilor, n. red.). Ar fi dorit o prezenţă americană mai ridicată, dar asta nu înseamnă ca platforma nu îşi poate îndeplini obiectivele. Însă va necesita mult timp şi schimbarea multor circumstanţe internaţionale”, a subliniat Dan Dungaciu pentru „Adevărul”.

Zelenski anunţă numărătoarea inversă pentru „dezocuparea Crimeei”

Spre nemulţumirea Rusiei, Ucraina a adunat 46 de ţări într-un summit menit condamnării anexării Crimeei de către Rusia în 2014. „Platforma Crimeea” s-a întrunit în premieră, luni, cu o zi înainte de aniversarea independenţei Ucrainei faţă de Uniunea Sovietică, declarată acum 30 de ani în urmă.

În deschiderea reuniunii, preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit pe un ton optimist, anunţând începerea numărătorii inverse pentru revenirea peninsulei de la Marea Neagră în componenţa Ucrainei.

„Anunţăm astăzi începerea numărătorii inverse pentru ziua în care Crimeea va fi dezocupată. Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”, a spus preşedintele ţării vecine.

Kievul afirmă că vrea să-şi recupereze Crimeea prin metode politice. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, a dezvoltat o „strategie de dezocupare” a peninsulei.

Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declaraţii care condamnă ocuparea şi militarizarea Crimeei de către Rusia.

Participanţii „nu recunosc şi condamnă în continuare ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”. Ei îşi confirmă totodată angajamentul faţă de „suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”.

„Militarizarea în curs în Crimeea subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre”, semnalează documentul.

Semnatarii declaraţiei mai notează că „eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegală sunt inadmisibile”. Ei condamnă încălcările drepturilor omului în peninsulă şi menţionează că vor examina noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite